Interviu realizat de Andrei Stoian, Editor-in-Chief
Suntem la un an și jumătate de la izbucnirea pandemiei de SARS-CoV-2. Ce impact a avut pandemia în sfera activității dreptului penal al afacerilor?
Încă de la început, pandemia de COVID-19 a avut un efect disruptiv atât asupra oamenilor, cât și asupra mediului de business. La nivel global, milioane de persoane au început să muncească de acasă ca urmare a restricțiilor impuse și a obligativității distanțării fizice. Acest aspect și recesiunea cauzată de încetinirea economiei în timpul pandemiei de coronavirus au creat un context prielnic pentru săvârșirea unor infracțiuni și fraude de către „gulerele albe”, permițând, astfel, infractorilor să obțină avantaje într-o piață caracterizată de anxietate și incertitudine. Întotdeauna un context incert, nesigur este un „loc de joacă” perfect pentru cei care apelează la astfel de practici frauduloase.
Conform rapoartelor emise de instituțiile de specialitate, în mai multe state – atât din Europa, cât și din SUA și Asia -, a crescut foarte mult rata de infracționalitate, în special numărul cazurilor de fraudă și al atacurilor cibernetice, care în Regatul Unit a înregistrat o creștere de 400%. De altfel, era de așteptat să vedem o creștere a fraudelor în procedura insolvenței, a fraudelor digitale și a infracțiunii de fals în declarații, atât la nivel global, cât și la nivelul țării noastre.
Ca exemple de infracțiuni „pandemice”, putem enumera falsul în declarații pentru a beneficia de ajutoarele oferite de Guverne, email-uri mincinoase prin care se solicită sume de bani pentru a lupta împotriva pandemiei, vânzări false pentru a cumpăra produse și echipamente de protecție necesare în pandemie, fals în declarații pentru obținerea unor fonduri și foloase necuvenite, pentru obținerea certificatelor de urgență care pot fi utilizate de beneficiari inclusiv în relații private, pentru a solicita diminuări de costuri, chirii etc. Sau, dacă vorbim de programe finanțate din fonduri europene, fraude cu fonduri europene.
Din perspectiva noastră, a avocaților specializați în domeniul dreptului penal al afacerilor, pandemia de coronavirus a avut un impact semnificativ, mai ales în prima parte (primele 2 luni), asupra modul de lucru și interacțiunii cu clienții și organele judiciare. Restricțiile de călătorie și lockdown-ul au îngreunat, oarecum, procesul de comunicare și de strângere a dovezilor, a documentelor, care ar fi decurs mult mai eficient dacă sistemul judiciar ar fi fost digitalizat, iar procedurile aferente ar fi putut fi efectuate de la distanță. În plus, închiderea instanțelor pentru o perioadă a generat ulterior o creștere a volumului de muncă.
Din punct de vedere al modului de lucru, echipa noastră s-a adaptat însă rapid noilor realități, continuând să asiste clienții la cel mai înalt nivel. Am învățat sau, mai bine zis, am fost nevoiți să ne adaptăm schimbărilor. Am muncit de acasă imediat după izbucnirea pandemiei, respectând prevederile legale impuse de autoritățile statale, asigurând și protecție echipei și clienților. Ulterior, am adoptat un model hibrid, desfășurând activități și la birou, și acasă, iar acum ne desfășurăm activitatea, în cea mai mare parte, la birou, pentru că în domeniul nostru, care necesită o doză mare de creativitate, nimic nu poate egala brainstormingurile fizice ale echipei. În plus, în dreptul penal al afacerilor, interacțiunea fizică între avocat și client este extrem de importantă, atât din perspectiva confidențialității, cât și a încrederii pe care o construim reciproc.
Munca de acasă a avocaților rămâne un beneficiu sau se transformă în normalitate? Ce impact are această paradigmă asupra workflow-ului?
Dacă până acum, munca de acasă era percepută ca un beneficiu extra-salarial, acum s-a transformat în normalitate în foarte multe domenii, în special în domeniul IT&C, care era, probabil, cel mai obișnuit și mai pregătit pentru acest mod de lucru, comparativ cu alte industrii. Echipa noastră s-a adaptat rapid la acest sistem de muncă de acasă, atunci când contextul a solicitat acest lucru, iar acum ne desfășurăm activitatea, în mare parte, la birou, așa cum menționam.
Avocatura penalistă este și va rămâne un “sport de contact” direct, atât cu clientul, cât și cu organele judiciare. Este importantă întâlnirea cu clientul față în față, pentru că asigură confidențialitate și generează încredere. Avocatul este persoana căreia i se încredințează libertatea, cariera și chiar viața celui care are nevoie de asistență juridică, având în vedere mizele. Avocatul trebuie să transmită încredere, astfel încât persoana asistată să se deschidă și să îl considere capabil să-l reprezinte în fața organelor judiciare. Este vorba și despre nevoia de confidențialitate și de filozofia activității judiciare, iar toate acestea nu se pot desfășura exclusiv online.
Dar dacă va fi nevoie, suntem pregătiți pentru un sistem de muncă hibrid, care să ofere un echilibru între interacțiunile sociale, întâlnirile față în față și discuțiile cu clienții, care să contribuie la menținerea unor parteneriate de încredere și la economisirea timpului petrecut în trafic.
Cum ajută digitalizarea munca avocaților din domeniul dreptului penal? Unde își găsește limitele?
Digitalizarea sistemului juridic este un subiect sensibil, pe marginea căruia m-am pronunțat de mai multe ori. Fără îndoială, avem nevoie de o accelerare a eforturilor de digitalizare în zonele în care este posibil și recomandabil, cum ar fi: semnătura electronică, dosarul electronic, procesarea datelor personale. Există industrii în care transformarea digitală a fost accelerată cu foarte mulți ani și poate că sistemul de justiție din România ar trebui să privească spre aceste exemple de succes în direcția digitalizării.
Este drept că este nevoie de o analiză temeinică pentru a lua cele mai bune decizii. Trebuie să înțelegem foarte bine impactul pe care l-ar avea serviciile de asistență juridică de la distanță asupra apărării drepturilor. Cum și-ar putea reprezenta avocații clienții dacă nu se prezintă fizic la tribunal? În ce s-ar transforma principiul nemijlocirii judecății dacă procedurile s-ar desfășura on-line? Cât de acceptabilă uman ar fi o justiție desfășurată de la distanță? Apar niște obstacole cu care se confruntă sistemul juridic. Într-adevăr, în timpul pandemiei, au existat procese desfășurate online, prin videoconferință. Rămâne de văzut cum va evolua procesul de digitalizare a sistemului juridic în România, dar ca-n orice domeniu există și avantaje, și dezavantaje.
În esență, după părerea mea, ar trebui digitalizate procedurile mai degrabă “administrative” din desfășurarea procesului judiciar, cum ar fi emiterea și transmiterea citațiilor, luarea la cunoștință de acte și de dosar, depunerea de acte, respective păstrate procedurile ce implică acte de anchetă sau judecată propriu-zise (dezbaterile dosarelor, a cererilor de probe, audierile de persoane, măsurile preventive etc.).
Din ce domenii provin clienții Albu Legal? Care au fost dosarele cele mai complexe din acest an?
Competențele noastre se concentrează îndeosebi pe asistența acordată unor clienți precum fonduri internaționale de investiții, furnizori de echipamente industriale, companii petroliere, naționale, regionale și globale, companii internaționale din domeniul infrastructurii și construcțiilor, companii globale din domeniul farmaceutic, companii de servicii publice, companii internaționale de consultanță, companii multinaționale și locale din industria alimentară, companii regionale de comunicații, companii regionale de investiții imobiliare, grupuri financiar-bancare europene și internaționale, companii locale și regionale din domeniul IT, dar și persoane cu poziții executive în mediul de afaceri.
Printre clienții Albu Legal se numără companii care activează în domenii ca petrol și gaze, imobiliare, telecom și cablu, construcții civile, industria alimentară, finanțe, silvicultură, activități aeroportuare, IT, print și semnalistică.
Cum vedeți evoluția dreptului penal al afacerilor în următorii ani?
În ceea ce privește volumul de activitate, sectorul white-collar crime este strâns legat de economie și de dinamica mediului de afaceri. După criza financiară din 2008, a existat un număr semnificativ de companii mari care au intrat în colaps financiar atunci când economia a intrat în declin, fiind demascate business-urile care au săvârșit infracțiuni. Odată cu redresarea economiei, incidența infracțiunilor din sfera white-collar crime care vor ieși la suprafață va înregistra o creștere.
Din perspectiva avocatului care lucrează cu o echipă, pot spune că, odată cu restructurarea spațiului de birouri și introducerea modelului hibrid de muncă, companiile vor avea o altă cultură organizațională, bazată mai mult pe colegialitate, pe cooperare și colaborare, pe coeziune, un mediu informal, fără să urmeze o ierarhie standard și strictă. Astfel, partenerii și superiorii pot juca rolul de mentori și să coordoneze activitățile, fiind alături de echipă, acționând din interiorul echipei, oferind încredere și creând un mediu propice dezvoltării și evoluției angajaților.
Pe de altă parte, un astfel de mediu de lucru hibrid sau de la distanță este, după cum am mai spus, propice și săvârșirii de fapte penale din această tipologie.
Luați în calcul extinderea regională?
Echipa noastră are experiență regională, dar și internațională, de-a lungul timpului colaborând cu echipe de avocați în cazuri cross borders. Echipa Albu Legal lucrează și în acest moment în dosare regionale și în funcție de dinamica lucrurilor, putem lua în calcul o extindere regională. Însă prioritățile noastre rămân dezvoltarea și consolidarea echipei Albu Legal în București.
Care sunt principalele lecții pe care avocații de business ar trebui să le învețe din această perioadă complexă marcată de pandemie?
Cel mai important lucru este ca avocații să conștientizeze că trebuie să le ofere clienților lor siguranță și încredere, pentru că aceștia din urmă le încredințează libertatea, viața lor profesională și familială, afacerea, imaginea, poziția socială și chiar sănătatea. În perioada aceasta, un avocat, mai ales dacă este specializat în business, trebuie să fie foarte bine informat, un bun strateg cu o gândire tactică, în așa fel încât să găsească cele mai bune soluții. De asemenea, trebuie să învețe să coordoneze o echipă de la distanță, să se adapteze oricăror situații și schimbări și să gestioneze cât mai eficient timpul.
Care sunt proiectele Albu Legal pentru a doua parte a anului 2021?
Dezvoltarea organică este una din principalele linii strategice ale firmei și totodată filozofia noastră de business. Nu doar pentru 2021, pentru totdeauna. Ne dorim să fim implicați în dezvoltarea și perfecționarea domeniului în care activăm, astfel încât compania Albu-Legal să gestioneze instrumente din ce în ce mai organizate, sofisticate și bine echipate ale acuzării, mandate tot mai complexe ale clienților și provocări tot mai mari. Aceasta rămâne una dintre promisiunile mele pentru clienți și echipă și motivul principal pentru care am fondat firma Albu-Legal.
În ceea ce privește dezvoltarea business-ului, m-aș bucura să avem mai multe companii locale în portofoliu, antreprenori cu viziune și apetit crescut pentru business, cu afaceri care, odată maturizate, înțeleg mai bine nevoia din zona de prevenție a riscului penal. Ne dorim să contribuim la crearea unei culturi a prevenției riscului penal în rândul mediului de afaceri. Dar, evident, pentru a fi pe deplin eficienți în prevenție, trebuie să și vom rămâne foarte activi în zona de apărare în procesul penal, pentru a fi în contact continuu cu modul în care organele judiciare își modelează practica.
Un material Legal Marketing
