Interviu realizat de Andrei Stoian, Editor-in-Chief LegalMarketing.ro.
Cui se adresează recenta publicație pe care ați coordonat-o – Ghidul omului de afaceri. Cunoașterea și prevenirea riscurilor de natură penală?
Lucrarea este scrisă în scopul informării persoanelor care conduc afaceri sau care sunt implicate în activitatea economică referitor la cunoașterea dispozițiilor legale penale aplicabile în domeniul afacerilor, al prevenirii riscurilor de natură penală și al gestionării crizelor produse ca urmare a nerespectării acestor prevederi.
Cartea este destinată, în principal, oamenilor de afaceri, adică persoanelor care inițiază, finanțează, conduc sau supraveghează, într‑o formă sau alta, fie direct, fie indirect, întreprinderi.
Însă, informațiile cuprinse în acest ghid sunt utile nu numai pentru oamenii de afaceri, ci și pentru alte categorii de persoane implicate în activități lucrative, cum sunt cele care dețin funcții sau exercită activități în domeniul resurselor umane, contabilității, marketingului ori care îndeplinesc sarcini executive în cadrul unei companii sau organizații economice.
Prin materialul cuprins în acest Ghid, am urmărit să aducem la cunoștința celor interesați, într‑un limbaj cât mai apropiat de cel comun și accesibil, conținutul actelor normative ce reglementează răspunderea penală pentru fapte comise în domeniul afacerilor sau în legătură cu desfășurarea activităților economice. În plus, cei interesați vor găsi și alte informații necesare pentru derularea în bune condiții a activității (spre exemplu, proceduri de integritate și anticorupție).
Care sunt cele mai des întâlnite infracțiuni comise în domeniul afacerilor?
Dintre cele mai întâlnite infracțiuni în domeniul afacerilor, menționez evaziunea fiscală, înșelăciunea, delapidarea, spălarea banilor, abuzul de încredere, fraudele informatice, fraudele privind comerțul electronic, contrabanda, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, abuzul în serviciu, fraudarea fondurilor UE, infracțiunile de corupție, folosirea bunurilor societății în alte scopuri, transmiterea fictivă a participațiilor, bancruta frauduloasă etc.
În accepțiunea dumneavoastră, cum se poate face prevenție într-un mod eficient? Care sunt actorii responsabili?
Prevenirea eficientă presupune cunoașterea dispozițiilor legale aplicabile domeniului afacerilor, ceea ce echivalează cu posibilitatea identificării riscurilor de natură penală. Odată cunoscute prevederile legale relevante și identificate riscurile, se poate vorbi de efectivitatea preîntâmpinării problemelor juridice penale. Actorii responsabili sunt, în principal, juriștii companiilor (consilierii, avocații, ofițerii de conformitate și integritate ș.a.) și persoanele cu funcții de conducere în cadrul întreprinderilor (manageri, directori, șefi de compartimente ș.a.).
Ce impact vor avea schimbările legislative preconizate asupra cazuisticii marilor dosare?
Sunt două paliere de răspuns. Primul este cel al prevenției, iar al doilea vizează gestionarea crizelor juridice survenite.
Sub primul palier, de regulă, legislația nouă nu schimbă paradigmele activității de prevenire, astfel că această problemă presupune aceeași premisă, respectiv cunoașterea corespunzătoare a legislației aplicabile domeniului afacerilor. Totuși, legislația nouă, dacă este mai adaptată nevoilor existente în economie, fiind mai bine ancorată în aceste realități, poate contribui la reducerea cazurilor de natură penală.
Sub al doilea palier – cel al gestionării crizelor survenite – legea nouă poate contribui la însănătoșirea mediului de afaceri, în special dacă sporește promptitudinea rezolvării cazurilor, dacă se pune accentul pe acoperirea prejudiciilor și dacă se acționează fără discriminare. Niciodată, însă, nu se poate spune ante factum în mod cert că legea nouă va fi superioară celei vechi. Concluzia poate fi trasă numai după câțiva ani de aplicare a acesteia.
Care sunt industriile care generează cele mai multe dosare?
Din propriile constatări, pot spune că cele mai multe încălcări ale legislației penale sunt întâlnite în domenii precum comercializarea produselor, turismul, construcțiile, transporturile sau consultanța economico-financiară.
Sunt oamenii de afaceri conectați la arhitectura dispozițiilor legale penale din domeniul afacerilor?
Analizând gradul de cunoaștere al legii penale aplicabile în materia afacerilor, de cătremanagerii și executivii din cadrul întreprinderilor, am observat o realitate ușor surprinzătoare, respectiv necunoașterea sau cunoașterea necorespunzătoare a dispozițiilor legale penale din domeniul afacerilor. Pe baza propriei experiențe, am constatat, spre exemplu, că sunt oameni de afaceri care nu cunosc dispozițiile penale din materia prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, spălării banilor sau corupției în mediul privat.
Cât de atenți sunt oamenii de afaceri la categoria riscului juridic atunci când își proiectează propria afacere?
Nu sunt suficient de atenți, deoarece ei se concentrează mai mult pe aspectele economice și mai puțin asupra celor de natură juridică. În mediul afacerilor are o largă răspândire butada: Banii n-au culoare! Această expresie sintetizează, într-o oarecare măsură, ideea că cel mai important lucru în domeniul afacerilor private este acela al obținerii unui profit cât mai consistent, deoarece simplist văzute lucrurile eroii domeniului sunt cei care realizează profituri sau câștiguri mari, iar perdanții sunt anonimii, cei ignorați de societate.
Pentru anumiți întreprinzători sau neîntreprinzători contează prea puțin moralitatea sau chiar legalitatea activității, în raport de scopul principal – succesul afacerii. Nivelul succesului material constituie criteriul după care, în foarte multe situații, sunt judecați încă, din păcate, actorii implicați în câmpul afacerilor.
Într-o altă ordine de idei, constatăm un machiavelism care bântuie afacerile, generat atât de ignorarea totală ori parțială a legalității și moralității, cât și de faptul că domeniul economic (economia) este unul complex și dur, cu mulți competitori, dintre care unii sunt mai puternici, alții mai slabi, unii sunt mai mari, alții mai mici, unii sunt antreprenori pregătiți pentru ceea ce fac, alții sunt lipsiți de profesionalism etc.
În teoria managementului riscurilor companiilor sunt identificate mai multe feluri de riscuri, precum sunt: riscurile de piață, riscurile strategice, riscurile operaționale ș.a. Riscul juridic este o categorie a riscurilor operaționale și cuprinde faptele constând în nesocotirea dispozițiilor legale aplicabile și a regulilor ce alcătuiesc sistemul de integritate implementat la nivel particular, care produc efecte negative asupra rezultatelor financiare ale companiilor. De exemplu, constituie asemenea factori de risc săvârșirea de infracțiuni, contravenții, abateri disciplinare sau fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.
În paleta riscurilor juridice, care vizează companiile private, după criteriul gravității consecințelor, primul loc este ocupat de riscul de natură penală. Un astfel de risc este de departe cel mai periculos, deoarece în situația nefericită în care el se concretizează, poate produce efecte foarte severe, uneori chiar dezastruoase. În cazul persoanelor juridice (societăți, societăți agricole etc.), antrenarea răspunderii penale presupune aplicarea amenzii penale (care poate ajunge până la 3.000.000 lei) și a unor pedepse complementare, printre care se numără și dizolvarea entității juridice în cauză.
Pe următorul loc, al scării gravității riscurilor juridice, se află riscul de natură juridică extrapenală. Aici discutăm despre acele situații în care organizațiile private sunt ținute să răspundă contravențional, civil, fiscal etc. Și în astfel de cazuri, consecințele angajării răspunderii pot fi severe sau relativ severe. Avem în vedere consecințe, cum ar fi: amenda contravențională, majorările de întârziere, obligarea la plata unor despăgubiri, revocarea unor autorizații, oprirea activității, confiscarea unor bunuri etc.
Mai mult, în afară de impactul direct produs de aplicarea unor sancțiuni aspre, un alt efect negativ important este cel care vizează afectarea relațiilor cu partenerii de afaceri, consumatorii și instituțiile ori autoritățile publice. Imaginea în câmpul afacerilor se clădește greu și poate fi spulberată printr-o singură încălcare a legii penale, contravenționale, fiscale etc., dacă întreprinderea privată este implicată în săvârșirea de fapte ilicite care afectează integritatea acesteia. Un act de corupție, o faptă de spălare de bani, o fraudă economico-financiară sau o faptă de evaziune fiscală și altele de gravitate similară pot fi letale pentru o companie privată, întrucât, independent de atragerea răspunderii penale, contravenționale sau fiscale, aceasta are un risc considerabil să ajungă în stare de insolvență ori chiar în faliment.
Uneori, simpla angajare în afaceri judiciare penale a unor persoane fizice cu funcții importante la nivelul unei companii private poate avea efectul unui tsunami financiar sau, într-un caz mai puțin nefericit, poate cauza un recul puternic al cifrei de afaceri ori pierderi economice.
Plecând de la aceste realități, dar și de la observația conform căreia afacerile construite pe baza unor principii de integritate au, dacă nu întotdeauna și pe termen scurt, cel puțin pe termen mediu sau lung, de câștigat, deoarece implementarea unui sistem de integritate și conformitate eficient evită apariția unor probleme de natură penală, contravențională, fiscală sau civilă a căror prevenire este posibilă datorită respectării acestor standarde.
Dacă prevenirea nu reușește, pentru că în mod excepțional sunt posibile și astfel de situații, de foarte mare importanță este gestionarea problemei, managementul crizei și eliminarea sau atenuarea efectelor acesteia.
Cum vedeți relația avocat – om de afaceri?
Această relație este una similară cu cea care există între medicul de familie sau medicul specializat și pacient. Într-adevăr, avocatul omului de afaceri este fie un jurist al familiei omului de afaceri, fie un jurist specializat al acestuia, în funcție de mărimea afacerii și de problemele pe care aceasta le ridică.
Cum modifică tehnologia sfera de business crime?
Noile tehnologii au impact substanțial asupra tuturor domeniilor, inclusiv asupra activităților economice. Odată cu dezvoltarea domeniului IT s-au diversificat și riscurile de natură juridică, deoarece a crescut exponențial numărul modalităților de comitere a fraudelor informatice, fiscale, economice ș.a. Tehnologiile avansate sunt accesibile atât celor care le folosesc în scopuri benigne, cât și celor care le utilizează în scopuri maligne.
Dacă ar fi să oferiți un sfat, în calitate de expert în domeniul dreptului penal al afacerilor, la ce ar trebui să fie atenți oamenii de afaceri în viitor?
Iată o listă orientativă:
- să-și asigure serviciile unor avocați sau consilieri juridici specializați în acest domeniu;
- să adreseze specialiștilor în legislație întrebări și lămuriri ori de câte ori urmează să inițieze afaceri, să încheie contracte noi, să facă schimbări ale activității anterioare și în toate cazurile în care au îndoială cu privire la legalitatea activității;
- să asigure adoptarea și implementarea unor coduri de integritate și conformitate;
- să introducă în organigramă ofițerul de integritate și conformitate și să se asigure că acesta beneficiază de toate garanțiile de imparțialitate;
- să se asigure că, în cadrul întreprinderii, se respectă legea penală, contravențională, fiscală, muncii etc. și să solicite periodic specialiștilor informări și, la nevoie, explicații privind schimbările legislației din domeniul în care activează.
Articol LegalMarketing
