Șeful Trezoreriei: România nu exclude o nouă ieșire pe piețele externe în acest an, dar țintește reducerea emisiunilor de eurobonduri pentru anul viitor

România își va reduce ținta de împrumuturi pe piețele externe pentru anul viitor, în condițiile în care va apela la fondurile UE și la împrumuturile cu dobândă redusă de la instituții financiare internaționale, iar un deficit bugetar mai mic va scădea emisiunile nete totale de obligațiuni, a anunțat șeful Trezoreriei.

 

Profit.ro a anunțat recent că Guvernul a trecut pragul de 100 de miliarde de lei la împrumuturile din acest an, indicând totodată că suma rămasă de împrumutat pentru ultimele trei luni ale anului este destul de mare și relevă posibilitatea unei noi ieșiri pe piața externă

România a avut o prezență importantă pe piețele externe, împrumutând atât euro, cât și dolari de patru ori în acest an, ultima dată în septembrie.

CITEȘTE ȘI Piața muncii din SUA menține o creștere solidă, rata șomajului revine la minimul istoric. Datele pot încuraja înăsprirea monetară agresivă

"În perioada aceasta, un emitent are ferestre de oportunitate mult mai scurte care necesită flexibilitate", spune directorul general Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, într-un interviu acordat Reuters.

România a vândut aproximativ 8 miliarde de euro dintr-un obiectiv de datorie externă de 10 miliarde de euro pentru acest an. Nanu spune că nu exclude o altă emisiune în așteptarea condițiilor de piață, deși bufferul de valută este suficient de mare.

Profit.ro a scris recent că România ar putea ieși din nou pe piețele externe anul acesta, ținând cont de faptul că a împrumutat deocamdată doar 106,6 miliarde lei, iar programul de împrumuturi până la final de an al Ministerul Finanțelor este de 148,6 miliarde lei. Rămân, astfel, 42 miliarde lei pentru trei luni, o medie de 14 miliarde lei pe lună, care pare greu de acoperit din ceea ce poate furniza piața internă. Rămâne, astfel, posibilitatea unei noi ieșiri pe piața externă, a cincea în acest an. O ieșire pe extern depinde, însă, de oportunitatea pe care o identifică sau nu Ministerul Finanțelor, precum și de execuția bugetară. Un element important este și măsura în care Guvernul consideră că deficitul va fi sub ținta pentru acest an, ca urmare a veniturilor accelerate de inflație și a investițiilor rămase în urmă.

CITEȘTE ȘI CARBURANȚI Ziua și scumpirea - cu mai puțin de 2 luni înaintea datei de la care va fi interzis importul de țiței rusesc Anul viitor, România se va baza pe fondurile de redresare ale UE (PNRR) și pe împrumuturile cu dobândă redusă de la instituțiile financiare internaționale pentru a-și reduce ținta de emisiuni externe la 7-8 miliarde de euro sau chiar mai puțin, dacă piața internă de retail își menține ritmul de creștere, iar ponderea străinilor care dețin datorii interne crește.

 

"Ținta de eurobonduri este variabilă, în funcție de materializarea oportunităților pe alte instrumente de finanțare. Ideea este să scădem puțin oferta pentru a reduce presiunea asupra spread-urilor de credit, care sunt umflate de oferta ridicată, nejustificată de perspectivele fundamentelor de risc de credit", a spus Nanu.

CITEȘTE ȘI Bursele europene au închis în scădere, după date privind piața americană a muncii

Fitch Ratings, Moody's și S&P Global Ratings plasează România pe cea mai scăzută treaptă în categoria investment grade (recomandat pentru investiții). Analiștii se așteaptă la o încetinire a creșterii economice de la 4,5% în acest an la 2,7% în 2023.

Necesarul brut de finanțare al României pentru 2023 se situează la 142,6 miliarde de lei (peste de 28 miliarde de euro), adică aproximativ 9,4% din produsul intern brut, a spus Nanu, în scădere față de acest an.

 

Guvernul va viza un deficit bugetar consolidat de 4,4% din PIB, de la 5,8% estimat anul acesta, ceea ce în termeni nominali înseamnă că emisiunile nete vor scădea cu circa 13 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro).

 

"Ajustarea fiscală este esențială pentru a reduce presiunea de pe curbele de randament", a adăugat Nanu.