Ministerul Finanțelor emite certificate de trezorerie pe un an cu un randament mediu de 6,01%, în scădere cu circa 1 punct procentual față de acum un an, și stabilește o nouă referință pentru piață. Analiștii Erste cred că titlurile emise de Ungaria și România sunt „scumpe” și ar putea suferi corecții.
Finanțele au luat astăzi de la bănci 900 de milioane de lei, pe o cerere de 1,3 miliarde de lei și peste valoarea de prospect de 400 de milioane de lei.
Împrumutul poartă un randament mediu de 6,01% pe an, ușor peste cel de 5,95% din piața secundară. Este cea mai mică dobândă la o emisiune în piața primară la un an de după februarie 2022. În decembrie 2022, randamentul la 12 luni era de 6,99%, dar atinsese și 8,85% pe parcursul acelui an, când dobânzile și inflația au explodat.
Coborârea randamentului la sub 6% pe an, în condițiile în care dobânda cheie a băncii centrale este de 7% pe an (nivel stabilit încă din ianuarie 2023), vine pe fondul scăderii inflației la 6,6% în 2023, respectiv a așteptărilor că aceasta va continua să scadă pe parcursul anului curent, ceea ce va determina BNR să reducă dobânzile din piață.
De notat că dobânda plătită de stat la un an este la nivelul ratei la facilitatea de depozit, care la rândul ei dă dobânda medie a pieței interbancare în ultimul an, pe fondul unui excedent record de lichiditate.
Dobânda plătită de stat la 12 luni este sub dobânda medie la depozitele noi la termen în monedă națională – (5,74% în ansamblul deponenților în noiembrie, respectiv 5,98% pentru populație). De regulă, însă, maturitatea depozitelor la termen este substanțial mai redusă.
Curba randamentelor s-a aplatizat puternic în ultimul an. Diferența dintre titlurile pe 1 an și cele pe 10 ani s-a redus la 45 de puncte de bază, față de 130 de puncte de bază în ianuarie 2023.
Potrivit Erste, deficitele ridicate rămân o piedică în calea scăderii randamentelor în Europa Centrală și de Est. În regiune, România este singura aflată în procedura de deficit excesiv.
„Obligațiunile ungurești și românești par mai degrabă scumpe în acest moment, dar ar putea suferi niște corecții, în cazul în care inflația nu scade surprinzător de mult sau situația fiscală nu se îmbunătățește considerabil”, arată o analiză a Erste.
Economiștii băncii austriece cred că ceea ce s-a întâmplat în 2023 în regiune, adică scumpirea obligațiunilor și scăderea în consecință a randamentelor, nu se va mai repeta în acest an, dar că Cehia, Polonia și Serbia ar putea vedea în continuare mici scăderi ale dobânzilor.
Necesarul de finanțare este estimat la circa 11% din PIB pentru România, al treilea cel mai ridicat din regiune, după Ungaria și Polonia, în timp ce Cehia stă cel mai bine, la 6% din PIB.
Deficitul ESA a ajuns la 5,9% din PIB anul trecut, față de o țintă de 4,4%. În acest an ar trebui să scadă la 4,9% (în programul inițial ar fi trebuit să revină la sub 3%), dar Este vede un nivel mai ridicat, la 5,4%, ca urmare a adoptării modificărilor la legea pensiilor.
Modelul Erste arată un nivel de 6,75% al titlurilor la 10 ani în trimestrul al patrulea din acest an, față de cel de 6,4% curent. Totodată, diferențialul de randament între titlurile pe 2 ani și cele pe 10 ani ar trebui să ajungă la 140 de puncte de bază, față de circa 30 de puncte de bază cât este în prezent.
Grupul austriac atrage atenția că investitorii străini au ajuns aproape de o cotă record a deținerilor de titluri românești în lei, la 26,6%, dar și că băncile românești au cea mai mare cotă de titluri suverane în portofolii, la 23,2% din active.
Erste, la fel ca ING, se așteaptă la prima scădere a ratei cheie de către BNR la ședința din luna mai.
