Până în 2021, realitatea augmentată mobilă va fi o industrie care va avea peste un miliard de utilizatori și care va genera venituri de aproximativ 60 de milioane de dolari – susține o cercetare realizată și dată recent publicității de Digi Capital. Și asta în numai patru ani și doar pe nișa mobilă a realității augmentate.
Deși încă este o nebuloasă pentru mulți și nici măcar producătorii nu s-au lămurit foarte bine care ar fi cele mai interesante aplicații derivate ale acestei tehnologii, un fapt este clar, dincolo de orice îndoială: realitatea augmentată va fi următoarea mare ”explozie” după smartphone. Va fi următoarea tehnologie după care toată lumea se va da în vânt.
Realitatea augmentată va schimba felul în care ne jucăm. Va schimba felul în care căutăm și accesăm informația. Va altera modul în care consumăm conținut (video și nu numai). Va schimba radical domenii precum medicina, învățământul, comerțul electronic și advertisingul.
Pentru a pricepe cum va face toate acestea, trebuie să înțelegem ce este, de fapt, realitatea augmentată și cum diferă de realitatea virtuală cu care încă este confundată.
Cele două forme de alterare a realității, în ciuda aparentelor asemănări, diferă fundamental. Realitatea virtuală poate fi orice. Poate reproduce universul real sau poate desena un mediu care să nu aibă nici cea mai mică legătură cu realitatea. Nu există nicio regulă și nicio limitare în ceea ce poate fi realitatea virtuală.
De partea cealaltă, realitatea augmentată este o formă mai ”pământeană” de alterare a realității, care nu se face de dragul alterării, ci cu scopul îmbunătățirii acesteia. Pe scurt, realitatea augmentată aduce un strat virtual, care se suprapune realității.
Stratul virtual este cel ce încă reprezintă un semn se întrebare, care încă nu a fost cuprins de imaginație în ideea desemnării multitudinii de forme posibile pe care le poate lua și a aplicațiilor în care se poate transforma. El va fi sarea și piperul acestei tehnologii.
În ultimul an, pentru majoritatea oamenilor realitatea augmentată a fost sinonimă cu celebrul joc Pokemon Go, unde virtualul (pokemonul și mingea) se suprapuneau planului și hărții reale.
Însă, realitatea augmentată poate fi folosită, în afară de entertainment, în diverse alte domenii unde poate aduce o utilitate suplimentară cu care ne putem obișnui și de care putem deveni rapid dependenți, așa cum s-a întâmplat cu smartphone-ul și cu întreg ecosistemul care-l însoțește.
De fapt, realitatea augmentată va deveni o parte esențială a ecosistemului și va face mult mai utile dispozitivele mobile. Acțiuni simple care aveau ca scop obținerea unei informații într-un mod tradițional vor avea un corespondent digital mult mai rapid și mai comod. De exemplu, în loc să măsori cu centimetrul lungimea patului, va fi suficient să îndrepți telefonul spre el, iar acesta, cu ajutorul unei aplicații dedicate care va folosi camera foto, îți va spune exact dimensiunile.
Șeful Apple, Tim Cook, a spus într-un interviu că ”realitatea augmentată va fi la fel de mare ca smartphone-ul”, făcând referire la faptul că acesta poate fi un produs care se adresează oricui și că AR-ul are, la rândul său, potențialul de ajunge în orice colț al lumii.
Asta nu înseamnă că realitatea augmentată se oprește la smartphone. Din contră, aceasta va depăși nivelul telefoanelor inteligente și va fi implementată și în alte produse care pot corobora virtualul cu realitatea.
Un bun exemplu sunt ochelarii. Chiar dacă Google Glass a fost un eșec, din cauza modului de implementare, ochelarii cu funcții de realitate augmentată vor fi prezenți atât la nivel de utilizator final, cât și în diverse domenii de activitate în care pot ajuta lucrătorii. Un cercetător care desfășoară un experiment poate obține în timp real informații despre evoluția acestuia, un inginer poate evalua starea echipamentelor, un doctor poate fi asistat în timpul operațiilor – toate acestea cu informații ajutătoare afișate în timp real de ochelari.
Și asta nu este tot, cum s-ar striga la teleshopping. Realitatea augmentată poate merge și mai departe cu experiența și utilitatea oferite, dacă face pasul spre 3D. În locul unui mediu format din două dimensiuni, AR-ul poate aduce în prim plan ”adevărate” holograme, întocmai filmelor science-fiction.
Microsoft experimentează deja cu un astfel de produs. Numit HoloLens și disponibil deja pentru dezvoltatorii software, acesta poate aduce obiecte 3D în mediul real. Testarea unui telefon în ideea unei achiziții va putea fi făcută din sufragerie, în locul deplasării în magazin. Orice obiect va putea fi vizualizat virtual în mediul real – iar asta va schimba radical comerțul electronic și alte domenii în moduri care sunt greu de prevăzut în întregime acum.
Aecom, o companie internațională de urbanism, folosește deja HoloLens pentru a proiecta clădiri. Arhitecții sunt ajutați de realitatea augmentată în desenarea proiectelor și vizualizarea virtuală a acestora.
Aurasma este o aplicație de Android și iOS care demonstrează deja destul de convingător beneficiile pe care realitatea augmentată, împreună cu alte tehnologii moderne, le poate avea în învățământ. Spre exemplu, unui elev aflat în fața unei pagini cu exerciții matematice îi va fi afișată automat partea înregistrată a lecției în care au fost predate exact elementele necesare pentru rezolvarea acelor exerciții.
Retail-ul și serviciile vor fi și ele influențate în nenumărate feluri. Probarea virtuală a hainelor și testarea posibilelor tipuri de machiaj și coafuri sunt doar cele mai previzibile aplicații, însă acestea pot merge mai departe. Un catalog de mobilă va putea ajuta potențialul client să vadă cum se potrivește o canapea în sufrageria sa fără a ieși din casă. O simplă scanare virtuală cu telefonul sau ochelarii a unui aliment de pe raftul hipermarketului îi va putea spune cumpărătorului în ce măsură acesta este recomandat pentru afecțiunile de care suferă.
Reluarea unui gol, confirmarea unui henț sau viteza unui șut la poartă sunt câteva din informațiile și conținutul pe care realitatea augmentată le poate oferi spectatorilor unui meci de fotbal aflați pe stadion.
Și traducerile prin intermediul realității augmentate sună cel puțin la fel de bine. O pereche de ochelari care folosește AI-ul de la baza lui Google Translate pentru a-ți traduce în timp real, în scris sau audio, ceea ce vorbește un chinez, este la câțiva ani distanță.
Învățământul, sănătatea, manufacturarea, comerțul, advertisingul, sportul, entertainment-ul și multe alte domenii vor avea de câștigat de pe urma acestei tehnologii. Mai greu este de spus ce industrie ar putea scăpa influenței realității augmentate.
Însă, pentru a-și îndeplini potențialul, marile companii de tehnologie care pariază pe realitatea augmentată mai au de rezolvat câteva aspecte de ordin tehnic.
În primul rând, trebuie găsit un design care să asigure o folosire cât mai naturală, chiar dacă naturalul și virtualul par două concepte diametral opuse. Ideal ar fi ca tehnologia să-și facă loc în produse cu care utilizatorii sunt deja familiarizați, indiferent că acestea sunt telefoane, ochelari, lentile de contact sau altele.
În al doilea rând, ca și în cazul altor tehnologii noi, conținutul și aplicațiile vor fi esențiale pentru succesul realității augmentate. Dezvoltatorii vor trebui să construiască interfețe grafice și modele 3D cu care utilizatorii să interacționeze în contextul potrivit.
Așa-numitul strat virtual va trebui să aducă informații și conținut util și potrivit la un anumit moment și loc. Acest strat virtual va trebui redimensionat automat pentru a fi afișat corect în funcție de mediul real și distanța la care se află utilizatorul.
Nu în ultimul rând, securitatea și intimitatea utilizatorilor vor reprezenta alte mari provocări pentru producători. Ca orice dispozitiv conectat la internet, și acest nou val de produse vor constitui potențiale ținte pentru hackeri și organizații guvernamentale.
În plus, informațiile strânse de o pereche de ochelari cu funcții de realitate augmentată, de exemplu, vor reprezenta o adevărată mină de aur pentru Google, Facebook și companiile de publicitate în general, care vor ști pur și simplu la ce se uită utilizatorii și către ce își îndreaptă atenția efectivă, în mediul real.
Aflată încă la stadiu de promisiune, realitatea augmentată are potențialul de a îmbunătăți vieți și activități, dar și să modifice natura umană, așa cum a făcut-o și smartphone-ul. Totuși, spre deosebire de realitatea virtuală, unde alienarea este mult mai accentuată, realitatea augmentată poate ajuta omul, din contră, să fie mai informat și mai bine ancorat spațiul real și în relațiile interumane.
Realitatea augmentată va reflecta și va amplifica atât avantajele, cât și pericolele smartphone-urilor. Tot ce se poate face în prezent cu smartphone-ul, de la comunicare și amuzament, la învățare și productivitate, se va face mai rapid și cu mai puțin sau deloc efort printr-o realitate augmentată ajutată mai mult ca sigur de o inteligență artificială din ce în ce mai ageră.
La fel ca în cazul oricărei noi tehnologii sau descoperiri științifice, realitatea augmentată va depinde mult de om – creatorul și utilizatorul ei. Însă, poate mai mult ca niciodată, va fi o relație de dependență în ambele sensuri. Realitatea augmentată își va pune amprenta asupra comportamentului și acțiunii umane la fel cum omul, cu calitățile și motivațiile sale negative deopotrivă, se va reflecta în felul în care realitatea augmentată va exista și va fi folosită.
Acest articol face parte din seria “Tehnologia îți schimbă lumea”, un proiect susținut de IQOS - inovația care revoluționează experiența fumatului.
