Ministerul Finanțelor a luat 1,4 miliarde de lei de la bănci din piața internă, prin două emisiuni de obligațiuni. Randamentul pe 10 ani a crescut abrupt în ultimele două săptămâni și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după toamna anului trecut.
Finanțele au emis datorie de 244 de milioane de lei cu scadența în octombrie 2026, sub prospectul de 400 de milioane de lei, în condițiile unei cereri foarte slabe din partea băncilor, de doar 304 milioane de lei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Randamentul mediu, de 6,23%, este în creștere cu circa 10 puncte de bază față de licitațiile similare de la finele lunii martie.
Obligațiunile cu scadența în octombrie 2033 au atras mai mult interes din partea investitorilor, care au depus oferte de 1,5 miliarde de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei. Finanțele au emis titluri de 1,15 miliarde de lei, însă la un randament mediu de 6,81%.
Este cel mai scump împrumut în piața primară de după noiembrie 2023.
Randamentele au crescut în regiune în ultimele două săptămâni și au ajuns la cel mai ridicat nivel din acest an.
România se remarcă însă prin faptul că acestea au rămas la un nivel crescut, în timp ce în Ungaria, Polonia și Cehia au început să vină înapoi în jos.
Deficitul bugetar a crescut anul trecut la 6,6% din PIB, de la 6,3% în 2022, potrivit datelor Comisiei Europene. Deficitul fiscal s-a deteriorat peste estimarea guvernului și mult peste ținta stabilită la începutul lui 2023 de 4,4%.
România și Ungaria au cea mai proastă situație fiscală din regiune, cu deficite similare în ultimii doi ani (6,2% și 6,7% pentru Ungaria). În cazul Ungariei însă, deficitul primar a scăzut anul trecut, deteriorarea venind exclusiv din creșterea puternică a plăților pentru dobânzile la datorie publică, care aproape s-au dublat la 4,7% din PIB. Și în Polonia deficitul a crescut anul trecut de la 3,4% la 5,1% din PIB, în timp ce în Cehia creșterea a fost una mai ușoară, de la 3,3% la 3,7% din PIB. Situația mai bună a Cehiei se reflectă în costul datoriei publice, care e cel mai mic din grupul celor patru țări non-euro.
O situație particulară a României este că se află în procedura de deficit excesiv, începută de Comisia Europeană încă dinainte de criza COVID-19. Agenția S&P estimează că deficitul bugetar va fi de aproape 6% în acest an, din cauza cheltuielilor preelectorale. Poziția fiscală și cea externă sunt menționate printre îngrijorările agenției de rating, care avertizează că ar putea scădea nota României în situația în care cele două se deteriorează și creșterea economică e sub așteptări.
