Cupru Min are în plan construirea unui combinat pentru prelucrarea concentratului de cupru în zona Munților Apuseni. Potrivit informațiilor Profit.ro, conducerea societății desfășoară în prezent o analiză amănunțită, iar, în măsura în care va considera eficientă investiția, va iniția demersurile pentru obținerea aprobărilor și avizelor. Profit.ro a scris în luna mai că o companie turcă este interesată de o asociere cu Cupru Min, care să vizeze și Moldomin, pentru construirea unui combinat. Cupru Min și Moldomin dețin peste 90% din rezervele de cupru ale României, circa 60% fiind în posesia Cupru Min. În prezent, doar Cupru Min produce, limitat, minereu brut.
Cupru Min are în derulare, până în luna octombrie, un contract pe doi ani (2017-2019) cu o firmă chineză, din Hong Kong, căreia îi livrează concentrat de cupru. Conducerea Ministerului Economiei, acționarul Cupru Min și Moldomin, a anunțat că nu va prelungi contractul.
Plasarea combinatului în zona Munților Apuseni ar fi justificată de faptul că acolo Cupru Min exploatează cel mai mare zăcământ de cupru din România, la Roșia Poieni.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De ce este important: Guvernul a anunțat în 2017 că are în vedere construirea unui combinat metalurgic la Cupru Min SA Abrud, unde să fie prelucrate resursele de cupru ale României pentru realizarea de produse cu valoare adăugată, în condițiile în care, în prezent, compania produce doar minereu brut. Dacă proiectul construirii combinatului metalurgic de la Cupru Min va fi realizat chiar și cu acest sprijin străin, ar fi prima investiție de stat de asemenea tip și anvergură în domeniu de după 1989.
Mai este interesant: În ultimii 10 ani s-a încercat de două ori privatizarea Cupru Min, tentativele eșuând de fiecare dată. Programul de guvernare al actualului Guvern prevede menținerea companiei în proprietatea statului.
Ambele societăți, Cupru Min și Moldomin, sunt controlate de statul român prin intermediul Ministerului Economiei. Discuțiile dintre reprezentanții ministerului și compania turcă sunt în fază preliminară, neangajantă, conform datelor Profit.ro.
Informațiile disponibile în prezent despre Sintek sunt destul de puține.
Potrivit informațiilor Profit.ro, Sintek și-a exprimat interesul pentru cele două companii românești în luna aprilie.
Tot în luna aprilie, ambasadorul Turciei în România, Fusun Aramaz, s-a întâlnit cu ministrul Economiei, Nicolae Bădălău. În cadrul întâlnirii, desfășurate la minister, cei doi oficiali au discutat dezvoltarea schimburilor comerciale și prezența investitorilor turci în România, în diferite industrii și sectoare economice, precum cel metalurgic, siderurgic și cel energetic. Ministrul Economiei și-a exprimat deschiderea și dorința de a dezvolta oportunitățile de cooperare dintre mediul de afaceri din România și cel din Turcia, potrivit paginii de Facebook a ministerului.
Astfel de întâlniri nu sunt, însă, ieșite din comun. De exemplu, în aceeași zi, ministrul Economiei s-a întâlnit la minister și cu ambasadoarea Tunisiei în România și cu Hatem Ferjani - secretar de stat pentru diplomație economică în Ministerul Afacerilor Externe din Tunisia. Au discutat despre cooperare economică în mai multe sectoare, inclusiv textile și cablaje auto.
Întâlnire între ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, și ambasadorul Turciei în România, Fusun Aramaz
"La Cuprumin, îmi asum și o spun, am început demersurile pentru a construi - știu că pare nebunesc după 27 de ani - un combinat de metalurgie neferoasă. Statul să facă acest lucru. Pentru a nu mai exploata minereu, ci pentru a produce în România produs finit: plăci de cupru", a spus ministrul Economiei de atunci, Mihai Tudose, ulterior prim-ministru.
Dacă proiectul construirii combinatului metalurgic de la Cupru Min va fi realizat, ar fi prima investiție de stat de asemenea tip și anvergură de după 1989.
Societatea a anunțat, la începutul anului trecut, că în 2017 veniturile totale ale companiei au crescut cu 35,8% față de 2016, iar capitalurile proprii, cu peste 55%. În ianuarie 2017, Cupru Min a anunțat că în 2016 a realizat cea mai mare producție de cupru de până la momentul respectiv, a reușit să își plătească toate datoriile și a mărit salariile angajaților, care erau nemodificate din anul 2013. Cupru Min a terminat anul 2016 cu un profit brut de 3,95 milioane lei, în ușoară scădere față de cel de 4,15 milioane lei raportat în 2015, și cu venituri totale de 139,36 milioane lei, cu 3,3% mai mici comparativ cu anul anterior.
Cupru Min deține drepturile de exploatare pentru cel mai mare zăcământ de cupru din România, de la Roșia Poieni. În ultimii 10 ani s-a încercat de două ori privatizarea Cupru Min, tentativele eșuând de fiecare dată. Programul de guvernare al actualului Guvern prevede menținerea companiei în proprietatea statului.
Moldomin, societate deținută de stat prin Ministerul Economiei, a oprit activitatea în 2006, iar în anul 2010 a intrat în faliment.
