Noul coronavirus bulversează de asemenea lumea serviciilor de informații occidentale, a căror vigilență se dublează - în contextul unui Internet supraîncărcat -, iar serviciile de spipnaj se redimensionează în fața unor amenințări multiforme, în timp ce Guvernele se concentrează doar asupra epidemiei, relatează AFP.
Pe măsură ce lumea se închide pentru a opri răspândirea covid-19, serviciile se spionaj se confruntă cu o dublă problematică. Ele sunt constrânse la o importantă reorganizare, în vederea evitării răspândirii bolii în rândul lor și asistă, totodată, la o creștere masivă a volumelor schimburlor pe Internet - conținuturi oficiale sau neoficiale, confidențiale sau deschise, exacte sau false, scrie News.ro.
Între dizinformarea organizată și atacuri cibernetice sub toate formele, serviciile de informații veghează atent, organizând alternanța echipelor la sedii. În jargonul militar, acest lucru se numește ”mod degradat”.
Mesageriile serviciilor militare de informații sunt suficient de cifrate pentru a fi folosite de la domiciliul agenților, declară penttru AFP un fost membru al serviciilor franceze externe (DGSE). Însă ele nu permit accesul la bazele de date cele mai sensibile. ”Există o continuitate în câmpul muncii, însă informația strategică va fi neapărat mai ușoară”, rezumă el.
În Statele Unite, situația este asemănătoare, declară pentru AFP Brian Perkins, un cercetător de la Fondation Jamestown din Washington și totodată un fost analist în Marina americană (US Navy). Se adaugă însă o capcană suplimentară - pilonul meseriei, contactul uman, devine uneori imposibil.
”Cea mai mare provocare reprezentată de covid-19 este incapacitatea ofițerilor de teren din servicii de a munci în zone foarte contaminate, mai ales cele în care sunt restricții de ciculație”, explică el.
O AMENINȚARE CARE CREȘTE
Este necesar, astfel, să se acționeze în alt mod și să se facă mai puțin, în timp ce cantitatea de muncă este aceeași, dacă nu crește. Administrațiile și guvernele se concentrează aproape exclusiv asupra bolii. În altă parte se uită doar serviciile.
Iar părerile sunt unanime - amenințarea vine de pe web, indiferent că este vorba despre un atac în toată regula împotriva unei infrastructuri sau unei administrații sau despre destabilizarea opiniilor publice îngrijorate, prin intermediul știrilor false.
”Actorii răuvoitori exploatează aceste noi circumstanțe exigente”, constată Europol într-un comunicat. ”Entitățile competente ale uniunii Europene (UE) sunt în contact strâns unele cu altele” pentru a le face față.
Evantaiul este larg - de la jaf economic și strategic la alterarea datelor (electorale, științifice, etc.), trecând prin paralizia serverelor, campanii de phishing, defăimare...
Însă cel mai important pericol - care provine de la un stat inamic sau de la grupări în subordinea acestor state - sunt operațiuni masive și sofisticate împotriva unei administrații sau unei structuri.
Un expert din sector, cu mulți ani pe teren, subliniază că marle puteri dispun de rețele suficient de solide și complementare pentru a răspunde. ”Un atac cibernetic masiv mare sau tai Internetul? O poți face în țări subdezvoltate”, spune el. ”Dar, pentru a doborî Internetul în țările occidentale, trebuie totuși să depui efort”.
FĂRĂ ARMISTIȚIU ÎN ATACURI CIBERNETICE
Unii ar fi sperat la un armistițiu mondial, pentru că numai o cooperare planetară pare susceptibilă să diminueze letalitatea noului coronavirus.
Însă, ”în aceste ultime șase săptămâni, noi am văzut actori amenințători chinezi continuându-și operațiunile împotriva țintelor lor extrne obișnuite”, constată Ben Read, de la servciiul de analiză în spionaj cibernetic al societății americane FireEye.
”Este prea devreme să se observe o scădere cantitativă a activității, însă ceea ce vedem este conform modelelor, nu există vreun semn de aristițiu”, dă el asigurări, subliniind asupra continuării activităților în Coreea de Nord, Asia de Sud și Rusia.
”Nu este necesar să se mobilizeze mulți oameni și nici resurse în vederea efectuării acestui tip de atacuri”, subliniază Suzanne Spaulding, o analistă la Centrul de Studii Strategice și Internaționale (CSIS) de la Washington.
”Rusia este absolut angajată zilnic în operațiuni de dezinformare care vor să aducă atingere încrederii publice în democrația noastră. Nu există niciun motiv să credem că se va opri”, subliniază ea.
În fapt, Moscova face obiectul întregii atenții a cancelariilor occidentale, care o acuză de multiple operațiuni de dezinformare cu privire la noul coronavirus.
Task-force East Stratcom a Uniunii Europene, cu atribuții împotriva dezinformării, a atribuit Moscovei nu mai puțin de 110 campanii de la 22 ianuarie la 19 martie. Este vorba despre mesaje ”caracteristice strategiei bine stabilite a Kremlinului de a folosi dezinformarea în vederea amplificării disensiunilor, semănării neîncrederii și haosului și exacerbării situațiilor de criză”.
Aceste acuzații sunt respinse cu regularitate de către autoritățile ruse, care acuză la rândul lor Occidentul.
