Firmele vor fi incluse în perioada imediată în platforma Ghișeul.ro, prin care pot fi achitate online taxe și impozite, dar rămân să se confrunte cu regulile GDPR în condițiile în care absolut nimeni nu poate spune la acest moment că este pregătit în totalitate pentru a le aplica. Pe fondul avalanșei de email-uri transmise de companii pentru viitoare comunicări comerciale, a fost remarcată o abordare greșită în această privință, la WeLoveDigital Forum. Conferință la care a fost anunțată și o tranzacție importantă.
Forumul We Love Digital, derulat pe parcursul a 2 zile, este organizat cu sprijinul UPC, Audi, PrivacyOne in alliance with Biris Goran, Fan Courier, Porsche Finance Group România, SAP, Telekom, cărora le mulțumim pentru participare.
Primele discuții aplicate pentru ca platforma Ghișeul.ro să fie extinsă “cât mai rapid”, astfel încât să permită și firmelor să efectueze astfel de plăți, vor începe astăzi, cu directorii Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR), care operează sistemul, a anunțat ministrul Comunicațiilor, Bogdan Cojocaru. În prezent, platforma poate fi utilizată doar de către populație și PFA pentru plata taxelor și impozitelor locale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Tot ministrul a anunțat că Strategia națională pentru 5G, standard de telecomunicații care va susține creșterea gradului de digitalizare a serviciilor guvernamentale furnizate populației și firmelor, este pregătită să fie finalizată până la sfârșitul acestui an, iar capitalizarea Poștei va fi urmată de noutăți.
Firmele vor rămâne însă să se confrunte cu regulile GDPR, deoarece nicio entitate privată sau publică din România nu este conformă în totalitate cu cerințele Regulamentului UE privind protecția datelor personale, care va intra în vigoare din 25 mai, a atenționat avocatul Andreea Lisievici, partener Privacy One.
“Să încercăm să îngrășăm porcul în Ajun este inutil. Data de 25 mai nu este o linie de sosire și, dacă nu ai terminat, nu mai poți să faci nimic în continuare. 25 mai este un început, deoarece confirmitatea cu acest regulament trebuie să fie continuă și trebuie să fie demonstrabilă de la această dată. Cu alte cuvinte, este o greșeală să ceri ca până la 25 mai să fii gata, este o nebunie să ceri asta, poate doar dacă preiei template-uri de pe internet, dar nici atunci nu e suficient, nu te face conform cu GDPR. Chiar dacă începi mai târziu, e important să duci acest proces mai departe cu cap, până la finalul lui, să-l ții în monitorizare. O abordare pompieristică, hai să facem ce putem, să spoim totul acuma, este o greșeală, o muncă inutilă din partea multor persoane și care, de fapt și de drept, nu ajută. Pentru că dacă nu poți să demonstrezi modificarea unor procese, unor proceduri, de fapt și de drept nu poți să domenstrezi că ești conform”, a afirmat Lisievici.
Prezent la eveniment, Florin Dănescu, președinte al Asociației Române a Băncilor (ARB), a afirmat că sistemul bancar a început să implementeze din timp cerințele GDPR pentru că, dincolo de forța financiară, sectorul este unul foarte bine reglementat.
Arina Ureche, director general BRAT, a afirmat la rândul său că, din punct de vedere GDPR, industria online este în faza în care a decis să realizeze un Cod de conduită în privința operării datelor cu caracter personal, mai ales în publicitatea online.
“În mediul online este mai dificil, pentru că vorbim de așa-numitele cookies, care sunt niște amprente digitale. E foarte dificil și pentru membrii industriei online să afirme dacă ei operează sau nu date personale prin aceste cookies. Documentația noastră e aliniată GDPR-ului, dar industria va fi ajutată să fie conformă de viitorul Cod de conduită. Prin acest ghid, membrii industriei vor avea o referință comună”, a spus Ureche.
Ioana Anescu, director executiv IAB Romania, a afirmat că la nivelul asociației există o serie de materiale de pregătire pentru conformitatea cu cerințele GDPR. “Sunt materiale realizate la nivel european. Este vorba de un ghid de evaluare și pregătire a conformității cu cerințele GDPR și un ghid de obținere a consimțământului, precum și o descriere a tot ce înseamnă date personale în publicitatea online”, a spus Anescu.
Cristina Iacobescu, avocat Reff&Asociații, a afirmat că sectorul public este cel mai vizat în privința protecției datelor personale, pentru că prelucrează foarte multe date de acest tip și are o serie de obligații de respectat, precum desemnarea unui responsabil cu protecția datelor. “Modul de implementare a cerințelor GDPR depinde foarte mult de consultanța pe care specialiștii o vor furniza, dar și de conținutul viitoarelor ghiduri care se vor implementa în România, la nivelul UE existând astfel de ghiduri, din care trebui să ne inspirăm”, a spus Iacobescu.
Atacurile cibernetice au fost explicate chiar de către un reprezentant al Serviciului Român de Informații, Cristian Iordan, responsabil pentru cooperare în cadrul Centrului Național Cyberint al SRI, arătând că în zona amenințărilor cibernetice, dincolo de componenta tehnologică, apare și problema nivelului cunoștințelor oamenilor și al pregătirii lor.
El a arătat că amenințările cibernetice devin din ce în ce mai complexe, că sunt de natură criminală și au în spate actori statali.
Întrebat dacă în situația din România, care ca parte a NATO și UE se confruntă cu aceleași riscuri și amenințări, este diferită în comparație cu alte state, Ștefan Tănase, cercetător principal în domeniul securității la IXIA România, a afirmat că România stă și mai bine și mai prost în același timp.
“Avem specialiști foarte buni, dar mulți dintre acești specialiști lucrează în afara țării. Pe de altă parte, echipamentele folosite sunt învechite. Pentru a face față amenințărilor cibernetice, trebuie să renunțăm să mai facem compromisuri ori de câte ori vine vorba de tehnologia pe care o folosim. Pentru că, de cele mai multe ori, un lucru mai ieftin înseamnă un lucru fabricat într-o țara în care se fac compromisuri, înseamnă un lucru care a fost produs de o firmă care face compromisuri, de către niște programatori care nu au avut parte de educația despre care s-a vorbit anterior”, a spus Tănase.
În opinia acestuia, niciun incident informatic nu trebuie subestimat, chiar dacă pare că nu au fost afectate date personale.
La rândul său, Daniel Ioniță, director Analize, Politici și Cooperare din cadrul CERT-RO, spune că în Romania, în spațiul cibernetic național, se observă că sunt utilizate sisteme de operare fără licență, fără cel puțin un antivirus, depășite tehnic, care oricând pot fi ușor exploatate de către terți.
“Aceste aspecte se văd și în cifre. La nivelul anului 2017 vorbim de aproape 140 milioane de alerte de securitate cibernetică procesate de către CERT-RO”, a spus Ioniță.
Inițierea unui atac cibernetic de succes este posibilă doar de către un hacker, nu de către aplicații software sau echipamente hardware, a explicat și directorul general al Cyber Smart Defense, Mădălin Dumitru, care susține că firma pe care o conduce este formată din "hackeri etici".
Un subiect important a fost și fenomenul criptomonedelor, Daniel Petre, TAX Director Deloitte, remarcând că România nu are un cadru legal și fiscal adecvat pentru impozitarea criptomonedelor, iar în acest moment nu există o intenție de regularizare a monedelor virtuale pe plan local, singura formă de contabilizare a acestora fiind trecerea la alte venituri. Bitcoin, însă, ca și alte monede virtuale, are un potențial foarte mare de câștig, fie prin vânzare, fie prin procesul de minare.
CoinFlux, unul dintre cele mai mari servicii de tranzacționare a monedelor virtuale din România, înregistra în urmă cu trei ani aproximativ 10 tranzacții pe săptămână. Numărul acestora a crescut în ultima vreme, a indicat Vlad Nistor, CEO & Founder CoinFlux.
La rândul său, Irina Scarlat, Country Manager, Revolut România, a arătat că "unicornul" Revolut, lansat recent în România, și-a propus să aducă monedele virtuale la îndemâna oamenilor de rând. O simplă apăsare de buton este suficientă pentru crearea unui cont sau tranzacționarea de monede virtuale, a afirmat aceasta.
În ceea ce privește Inteligența Artificială, participanții au avertizat că aceasta nu a început să gândească, ci doar să intuiască variante la care omul nu s-a gândit până acum, idee avansată de Bogdan Ionescu, Profesor și Manager General la Centrul de Cercetare Campus, Universitatea Politehnică din București. "Nu cred în AI as a service. Inteligența artificială se construiește specific pentru anumite nevoi, apoi trebuie să intervină partea de cercetare", a spus acesta.
La rândul său, Dan Oros, Marketing Managerul Google România, a punctat faptul că Google este prima companie care s-a autodeclarat AI first.
Pentru companii, dincolo de instrumentele tehnologice pe care le folosesc, foarte importantă este și calitatea angajaților și cultura organizațională. "Cultura organizației este elementul care ajută compania să livreze aceste produse care vor duce generațiile viitoare mai departe. Aceasta vine de sus în jos", a declarat Andreas Fuhrmann, Managing Partner Transearch.
Conferința a fost prilejul pentru ca jucători importanți pe diferite nișe să își anunțe concret planurile. Pony Car Sharing, firma care a dezvoltat sistemul de car sharing în Cluj-Napoca și în București, a anunțat, prin Demis Ghindeanu, Co-fondatorul firmei, că intenționează să se extindă în Bulgaria și Ungaria, iar Bogdan Colceriu, Co-foundatorul Frisbo, prima platformă de e-fulfillment de pe piața locală. a prezentat serviciul pe care-l conduce ca pe unul unic în peisajul logisticii pentru comerțul digital.
La rândul său, Cornel Morcov, directorul comercial al Fan Courier, liderul industriei, a apreciat că piața locală a curieratului este încă una tânără, în dezvoltare, și oferă posibilitatea intrării altor jucători de profil.
“În România încă nu au venit marii jucători online din Europa sau din Statele Unite, spre exemplu Amazon, care ar aduce zeci de mii de comenzi în fiecare zi și, în acest context, ne întrebăm, dacă ar fi să vină, cu ce ar livra produsele. Probabil și ei se întreabă cu ce ar livra dacă ar veni în România. Cred că dacă vrei să investești în piața de curierat din România, nu îți trebuie decât voință”, a afirmat Morcov.
Și o tranzacție importantă: Călin Fusu, acționar majoritar și director executiv Neogen, a anunțat că grupul a preluat 20% din compania de e-fulfillment Frisbo.
Start-upul brașovean Frisbo a fost, în 2014, primul furnizor de servicii complete de e-fulfillment din România, preluând depozitarea și procesarea comenzilor magazinelor online.
