Bogdan Maioreanu, Market Analyst eToro, a spus, la PROFIT NEWS TV, că scăderea puternică de luni de pe bursele americane și europene vine pe fondul stresului existent în piață, în rândul investitorilor, generat de decizia FED de a majora dobânda de referință, cu mai mult de 0,5%, cât se estima inițial. Economiștii marilor bănci văd însă o creștere cu 0,75% a dobânzii de referință în ședința FED de miercuri.
„Pentru companii, aceste creșteri de dobândă vor face creditul mai scump. Și, având în vedere că venim după o perioadă foarte lungă în care companiile au trăit practic pe credit, în momentul în care cresc dobânzile, vor crește și toate costurile legate de finanțare. Acest lucru are impact asupra cash flow-urilor viitoare ale companiilor, intrărilor viitoare de bani în companii și toate aceste lucruri sperie piețele”, precizează analistul eToro.
Există însă și companii care se pare că nu sunt atât de afectate de contextul actual inflaționist și raportează în continuare venituri în creștere.
„Discutăm mai mult de companiile din zona de valoare. În general, companiile din zona de creștere, cele care au avut nevoie și încă au nevoie de finanțare, arată o îngrijorare. Dar faptul că, în ultimele două trimestre, companiile au raportat venituri în creștere este partea pozitivă a întregii situații”, mai spune acesta.
Luni, indicele S&P 500 a scăzut cu aproape 22% față de maximul înregistrat la începutul lunii ianuarie. Bogdan Maioreanu susține că această scădere determină piețele să considere că indicele S&P 500 se duce în zona de bear market. Cea mai recentă scădere a indicelui a fost de 33,9% în 2020 și a durat doar o lună.
„Dar, dacă ne uităm în istorie, din 1946 și până acum piețele au scăzut în medie cu 29% din momentul în care au intrat în acest bear market. Am avut totuși și niște excepții importante, scăderi de peste 48% în 1973 și în anul 2000, iar în 2007 am avut cea mai mare scădere a pieței, de 56,8%. Tot în medie aceste bear market-uri au durat cam un an”, continuă analistul eToro.
Potrivit unei analize realizată de Bogdan Maioreanu, în contextul situației economice globale și datele economice din România prezintă câteva cifre îngrijorătoare.
Producția industrială a scăzut cu aproape 7% față de anul trecut, cu o scădere de 3,1% doar în primele patru luni ale acestui an. Inflația crește și ea. Cele mai recente date pentru luna mai arată o cifră anuală a inflației în creștere la 14,5%, de la 13,76% cu o lună înainte.
Cele mai mari creșteri de prețuri în luna mai au fost aduse de cartofi, cu o creștere de aproape 19% față de luna precedentă, și de uleiul de gătit, cu o creștere de 6%. Prețurile la alimente au crescut cu 1,73%, iar prețurile la mărfurile nealimentare au crescut cu 1% față de aprilie. Deși au fost un factor puternic de inflație în ultimele luni - prețurile la energie au crescut cu peste 41% de la an la an - în luna mai acestea au înregistrat doar o creștere marginală de 0,18%, în timp ce energia electrică a înregistrat o ușoară scădere de 0,3%.
Prețurile la combustibili, inclusiv la benzină și motorină, au continuat să crească, cu 3% față de aprilie.
„Dacă ne uităm la toată situația globală într-adevăr există foarte multe îngrijorări și acestea pornesc de la conflictul din Ucraina și tot ceea ce se întâmplă în zona de energie, cu sancțiunile impuse Rusiei, pornesc de la China și politica zero toleranță fața de Covid, mai există și niște tensiuni geopolitice acolo legate de Taiwan. Este o situație complexă”, a mai spus Bogdan Maioreanu, la PROFIT NEWS TV.
Un alt element care a speriat piețele, continuă el, este revenirea inflației pe creștere în SUA, după o lună în care începuse să scadă.
„Toate aceste elemente împreună duc spre o idee cum că am putea să vedem o recesiune tehnică. În SUA am avut o scădere a PIB-ului cu 1,5%. Există și un sondaj făcut printre economiști din SUA unde 70% dintre ei văd această recesiune probabilă în 2023, cu 38% văzând anunțul de 2 trimestre consecutive de scădere în prima jumătate a anului viitor, iar 30% în cea de-a doua jumătate. Iar ca și efecte care pot conduce la această recesiune, văd presiunile geopolitice, prețurile mari la energie care vor persista pe parcursul anului 2022 și 2023”, explică Maioreanu.
Inflația anuală din SUA a fost de 8,6% în luna mai - cea mai mare creștere anuală din decembrie 1981. Principalii factori determinanți pentru inflație au fost combustibilii pentru încălzire, benzina și alimentele.
O altă îngrijorare, conform analizei eToro, vine din partea pieței forței de muncă care este limitată, a salariilor în creștere, care pot alimenta spirala inflației.
Potrivit unui studiu, creșterile salariale medii bugetate în 2022 au ajuns la 5,2%, față de 4,5% anul trecut, în SUA. Este probabil ca piața restrânsă a forței de muncă să continue dat fiind că 40% dintre angajatorii din SUA spun că vor face angajări în mod agresiv în 2022, în timp ce 46% intenționează să facă angajări într-un ritm normal, doar 13% fiind foarte selectivi iar 1% înghețând angajările.
Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a crescut la peste 3,2%, pe fondul perspectivelor de creștere a inflației și a ratelor dobânzilor. Acest lucru reduce valoarea viitoare a fluxurilor de numerar corporative, afectând în special sectorul tehnologic.
În așteptarea deciziei Fed privind dobânda cheie, economiștii de la JPMorgan Chase & Co, Goldman Sachs Group Inc. și Nomura Holdings Inc. s-au alăturat luni colegilor lor de la Barclays și Jefferies estimând miercuri o majorare de 75 de puncte de bază, ceea ce ar fi cea mai mare creștere din 1994 încoace.
În ceea ce privește prețul petrolului de tip Brent, care se situează la peste 122 de dolari pe baril, previziunile recente îl văd la 140 de dolari și chiar 175 de dolari în viitorul apropiat.
„Piețele sunt în continuare speriate de perspectiva lipsei de petrol, care se găsește în acest moment în backwardation. Asta înseamnă că prețurile de acum sunt mai mari decât prețurile la futures din viitor, și acest backwardation paradoxal pune presiune și mai mare pe prețuri, reducând posibilitatea de a face investiții în viitor. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că, în acest moment, prețurile sunt foarte mari, există economiști care le văd crescând și mai mult, spre 140 de dolari pe baril, și din această cauză, practic, toate companiile petroliere încearcă să vândă cât mai mult la acest preț”, precizează Bogdan Maioreanu.
El adaugă că există totuși niște probleme în ceea ce privește producția de petrol, iar lipsa investițiilor din ultimii ani în acest sector se resimte.
„Venind dintr-o perioadă în care s-a vorbit foarte mult de reducerea consumului de hidrocarburi și de combustibili fosili, investițiile în această zonă nu au ținut pasul cu cererea pe care o avem acum. Și la petrol nu e ca la curent. Există niște timpi tehnologici care sunt destul de mari din momentul în care poți porni producția de petrol și până în momentul în care aceasta ajunge sub formă de benzină sau motorină la pompă. Și din această cauză avem toate aceste presiuni legate de necesarul obținerii de petrol”, afirmă Maioreanu.
În analiza citată anterior, acesta mai spune că, în septembrie, contractele futures cotează prețurile la aproximativ 119 dolari, sub valorile actuale, urmând ca prețurile să scadă sub 100 dolari în decembrie 2023, ceea ce va pune și mai multă presiune asupra producției și prețurilor actuale.
Analiza eToro mai puncteză faptul că, în timp ce ne face gaură în portofele, inflația persistentă îi sperie și pe investitori, aceștia temându-se de o majorare mai dură a dobânzii de referință de către Fed-ul american la ședința sa de mȃine și de începutul unei recesiuni. Rezultatul a fost că S&P 500 a ajuns la o corecție de peste 20% în acest an, împingându-l în ceea ce investitorii consideră teritoriul unei piețe “bear”.
Din 1946 până în prezent, statisticile arată că piețele în scădere de tip “bear” din SUA durează în medie aproximativ un an. Scăderea medie a pieței a fost de aproximativ 29%, dar am asistat la scăderi de peste 48% în 1973 și 2000, cu cea mai mare scădere de 56,8% în 2007. Cea mai recentă scădere a fost de 33,9% în 2020 și a durat doar o lună. Piața americană a înregistrat un maxim al S&P 500 în acest an pe 3 ianuarie, la 4796,56, și a scăzut ieri la 3749,63, ceea ce reprezintă o cădere de 21,8% față de maximul său.
În contextul situației economice globale și datele economice din România prezintă câteva cifre îngrijorătoare. Producția industrială a scăzut cu aproape 7% față de anul trecut, cu o scădere de 3,1% doar în primele patru luni ale acestui an. Inflația crește și ea. Cele mai recente date pentru luna mai arată o cifră anuală a inflației în creștere la 14,5%, de la 13,76% cu o lună înainte. Cele mai mari creșteri de prețuri în luna mai au fost aduse de cartofi, cu o creștere de aproape 19% față de luna precedentă, și de uleiul de gătit, cu o creștere de 6%. Prețurile la alimente au crescut cu 1,73%, iar prețurile la mărfurile nealimentare au crescut cu 1% față de aprilie. Deși au fost un factor puternic de inflație în ultimele luni - prețurile la energie au crescut cu peste 41% de la an la an - în luna mai acestea au înregistrat doar o creștere marginală de 0,18%, în timp ce energia electrică a înregistrat o ușoară scădere de 0,3%. Prețurile la combustibili, inclusiv la benzină și motorină, au continuat să crească, cu 3% față de aprilie.
Prețurile internaționale ale petrolului sunt în continuare în creștere, reușind să ignore perspectivele de scădere a cererii, existând o ofertă mai restrânsă după sancțiunile impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina. În plus, producția libiană a scăzut la jumătate din cauza grupurilor armate care au forțat închiderea porturilor și a instalațiilor pentru a schimba regimul, ducând la temeri că actualele capacități de producție nu sunt suficiente pentru a satisface cererea. Prețul petrolului de tip Brent se situează la peste 122 de dolari pe baril, dar previziunile recente îl văd la 140 de dolari și chiar 175 de dolari în viitorul apropiat. Cu toate acestea, contractele futures cotează prețurile în septembrie la aproximativ 119 USD, sub valorile actuale, urmând ca prețurile să scadă sub 100 USD în decembrie 2023, ceea ce va pune și mai multă presiune asupra producției și prețurilor actuale.
Inflația anuală din SUA a fost de 8,6% în luna mai - cea mai mare creștere anuală din decembrie 1981. Principalii factori determinanți pentru inflație au fost combustibilii pentru încălzire, benzina și alimentele. O altă îngrijorare vine din partea pieței forței de muncă care este limitată, a salariilor în creștere, care pot alimenta spirala inflației. Potrivit unui studiu, creșterile salariale medii bugetate în 2022 au ajuns la 5,2%, față de 4,5% anul trecut, în SUA. Este probabil ca piața restrânsă a forței de muncă să continue dat fiind că 40% dintre angajatorii din SUA spun că vor face angajări în mod agresiv în 2022, în timp ce 46% intenționează să facă angajări într-un ritm normal, doar 13% fiind foarte selectivi iar 1% înghețând angajările.
Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a crescut la peste 3,2%, pe fondul perspectivelor de creștere a inflației și a ratelor dobânzilor. Acest lucru reduce valoarea viitoare a fluxurilor de numerar corporative, afectând în special sectorul tehnologic. În așteptarea deciziei Fed privind dobânda cheie, economiștii de la JPMorgan Chase & Co, Goldman Sachs Group Inc. și Nomura Holdings Inc. s-au alăturat luni colegilor lor de la Barclays și Jefferies estimând miercuri o majorare de 75 de puncte de bază, ceea ce ar fi cea mai mare creștere din 1994 încoace.
Deși toate cele de mai sus indică o creștere a riscurilor de recesiune, acest lucru nu este inevitabil. Creșterea economică globală a fost rezilientă, consumatorii au economii semnificative, iar companiile au înregistrat o creștere puternică a profiturilor. Dar aceste elemente nu sunt insurmontabile, iar cu cât inflația rămâne mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai mare este riscul unei recesiuni.
