Deși Banca Mondială și-a redus perspectiva de creștere a economiei globale de la 4,1% la 3,2%, pe fondul conflictului militar din Ucraina și a scumpiriilor la materiile prime și la produselor alimentare, investitorii continuă să arate încredere în piețele bursiere.
„Toată această situație din Ucraina începe să aibă impact asupra mai multor zone, nu doar în cele apropiate conflictului. Nu suntem încă într-un moment de panică. Investitorii încă arată încredere în piețele bursiere”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Bogdan Maioreanu, analist eToro.
Pe de altă parte, continuă el, ultimul sondaj legat de sentimentul investitorilor al Asociației Americane a Investitorilor Individuali investitorilor arată cel mai scăzut optimism din ultimii 30 de ani.
„Așteptările că prețurile acțiunilor vor crește în următoarele șase luni au scăzut la 15,8%. Aceasta este una din cele mai scăzute 10 valori din istoria sondajului, care a început în 1987. Dar, din punct de vedere statistic, după o scădere atât de importantă în acest sondaj, indicele S&P 500, al celor 500 cele mai importante companii din SUA, a arătat valori crescute peste medie în următoarea perioadă de 6-12 luni, ceea arată că există un fel de luminiță la capătul tunelului. Depinde însă de cât de mult se va prelungi această situație de incertitudine pe care conflictul din Ucraina o aduce în piețe”, mai spune Bogdan Maioreanu.
Investitorii români însă sunt mai optimiști în ceea ce privește perspectivele de creștere a indicelui S&P 500 în următoarele 12 luni, 37% considerând că acesta va crește, o majorare de 3% față de decembrie 2021, a arătat sondajul eToro Retail Investor Beat.
În Europa, situația este un pic mai specială, consideră analistul eToro, din cauza sancțiunilor impuse Rusiei.
„În acest moment există o discuție la nivel politic legată de cererea Rusiei ca plata gazului să se facă în ruble. Această cerere a fost până acum neacceptată de către națiunile europene și asta are potențialul să creeze un embargo de facto pentru gazul rusesc în Europa. Și există câteva elemente care ne arată că oarecum statele europene încep să se pregătească și pentru această posibilitate”, adaugă el.
Spre exemplu, guvernul olandez a lansat o campanie prin care îi îndeamnă pe oameni să folosească mai puțin încălzirea centrală și să facă dușuri mai scurte pentru a economisi energie și pentru a reduce dependența țării de importurile de combustibil rusesc.
Premierul italian Mario Draghi a menționat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că Europa poate reduce importurile de gaz rusesc mai repede decât se estima anterior, deoarece există gaz în depozite și "vom obține gaz de la alți furnizori".
"În acest moment, Italia este în discuție cu Algeria, pentru a obține gaz suplimentar care va acoperi cam o treime din gaz", afirmă Maioreanu.
În Germania, ministrul de finanțe, Christian Lindner, a declarat că "dependența de importurile de energie din Rusia trebuie redusă rapid și permanent. O contribuție importantă în acest sens o au terminalele plutitoare de Gaz Natural Lichefiat, pentru care ar trebui să deblocăm acum fondurile".
"Atât asociațiile patronale, cât și sindicatele din Germania se opun oricărui embargo legat de gazul rusesc temându-se că acest lucru va închide oarecum industria și va duce la pierderea de locuri de muncă", mai spune analistul eToro.
Ultimii doi ani de pandemie și războiul de la graniță au dus și la creșterea accelerată a inflației, băncile centrale fiind nevoite să ia măsuri de politică monetară pentru a tempera această creștere.
În România, dobânda de referință este deja 3%, încă mai mică decât în Cehia unde este de 5%, Polonia - 4,5% și Ungaria - 4,4%. La polul opus, Bulgaria și Slovacia au încă dobânda cheie la 0%.
În Asia, potrivit eToro, mai multe bănci centrale au luat măsuri antiinflaționiste, înăsprind politicile monetare, iar unele au crescut ratele dobânzilor. Banca Coreei a majorat rata dobânzii pentru prima dată în ultimele trei luni cu 25 de puncte de bază, până la 1,5%, în încercarea de a reduce inflația care a crescut la 4,1%, dublu față de ținta de 2% stabilită de bancă. Noua Zeelandă a majorat dobânzile pentru a patra ședință consecutivă, cu un surprinzător 50 de puncte de bază, până la 1,5%.
În China, îngrijorările legate de decelerarea creșterii sunt declanșate nu doar de riscurile induse de conflictul ucrainean, ci și de blocajele generate de pandemia de Covid precum și de și o piață imobiliară care dă semne de slăbiciune. Cele mai recente date privind PIB-ul au fost pozitive, cu o expansiune de 4,8% în primul trimestru al anului, dar șomajul a urcat, iar veniturile din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 3,5% pentru prima dată din 2020.
Deși menține în continuare rata dobânzii la 3,7%, pentru a crește lichiditatea pe piață, Banca Populară a Chinei ar urma să reducă valoarea depozitelor pe care băncile trebuie să le dețină ca rezerve obligatorii. Este pentru prima dată în acest an, eliberând în piață aproximativ 530 de miliarde de yuani (83,25 miliarde de dolari) în lichidități pe termen lung pentru a preveni o încetinire bruscă a creșterii economice.
