Criza sanitară a găsit multe din companiile românești aflate deja în stare de dificultate de câțiva ani. Pentru altele, cu situație financiară mai bună, a adus probleme noi. Pentru ambele categorii, decizia de restructurare trebuie luată cât mai rapid, fie că sunt necesare doar măsuri de prevenție, fie intervenții directe mai dure, spune Andra Olar-Caragea, CEO al CITR, într-un interviu acordat în emisiunea Profit Live, la postul de televiziune Profit TV, arătând și ce greșeli pot face ca o restructurare să eșueze, dar și ce soluții o pot face de succes.
Mediul fragil și vulnerabilitatea păturii de mijloc din economie sunt vizibile de mai mulți ani și s-au acutizat în criză. Cifra de afaceri și numărul de angajați sunt concentrate în companii de top, puține la număr, remarcă Andra Olar-Caragea. Astfel, avem o serie de companii de impact, cu active de peste 1 milion, în număr de 30.000, care reprezintă doar 4% din totalul companiilor din țară, dar care generează peste 80% din cifra de afaceri și 60% din numărul de angajați. Peste jumătate din aceste companii de impact, circa 6.000 din cele 30.000, se aflau, înainte de declanșarea pandemiei în stare de dificultate sau în insolvență iminentă.
Măsuri diferite la situați diferite
Pentru toate sunt necesare măsuri cât mai rapid, însă cu particularități pentru două zone de dificultate. “La acele companii care erau sănătoase când a izbucnit criza sanitară, dar au dificultăți acum din cauza crizei putem aplica măsuri de prevenție. În zona companiilor care erau deja în criză când a izbucnit criza sanitară, în funcție de nivelul de dificultate, putem aplica măsuri de prevenție sau măsuri mult mai radicale dacă e nevoie”, spune CEO-ul CITR. În prima categorie, a companiilor sănătoase când a izbucnit criza, soluțiile de redresare sau de relansare prin surse noi de cash vin din posibilitatea de a accesa o finanțare de tip punte sau să fi fost suficient de precaute înainte de criză să se capitalizeze și să folosească acum aceste surse proprii. Dar orice refinanțare sau finanțare din această perioadă nu poate fi făcută fără un plan de restructurare viabil.
Studiul Confidex realizat de Impetum Group, din care CITR face parte, arată că 64% din manageri văd necesitatea schimbării strategiei companiei, de a restructura ori produsul, ori piața, ori procesele operaționale din companie. “Măsurile de prevenție pot fi ori în zona operațională, în care se pot restructura cheltuielile, punându-le în balanță cu noua structură de venituri, ori în zona restructurării financiare”, arată liderul CITR. Potrivit afirmațiilor sale, la îndemâna companiilor sunt în momentul de față două măsuri de prevenție. Prima: o amnistie fiscală pe ordonanța 6 din 2019, care a fost prelungită și îmbunătățită, o măsură foarte practică pentru companiile cu datorii la bugetul de stat. Principalul poate fi eșalonat pe 7 ani, cu posibilitatea prelungirii încă 3 ani, iar accesoriile și dobânzile pot fi anulate. “E o amnistie la care se poate aplica până la finele lunii martie și trebuie depus plan de restructurare până la finele lunii iunie. Noi o recomandăm pentru că am văzut că funcționează, procedura de aplicare e simplă. Pentru un număr mare de firme, cam 2.500, cu datorii la stat de peste 1 milion de lei, chiar este o oportunitate”, spune Andra Olar Caragea.
A doua măsură de prevenție, una financiară, amintită de CEO-ul CITR, este concordatul preventiv. Se realizază în zona judiciară și reprezintă, practic, o procedură rapidă prin care, împreună cu toți creditorii, nu doar cu statul, se pot soluționa amiabil și datorii la bănci sau la alți la furnizori.
Acestea sunt, însă, metode de prevenție, suficiente de regulă doar pentru companii care au ajuns în dificultate recent, după izbucnirea crizei.
Pentru acele companii care erau deja în stare de dificultate și înainte de pandemie, CEO-ul CITR nu crede că mai este oportun să se discute doar de măsuri de prevenție. „Acolo e necesară o intervenție mult mai rapidă. Insolvența e o modalitate eficientă, nu o soluție universală, dar dacă situația e îndeajuns de dificilă și nu-ți mai poți plăti datoriile scadente din lichiditățile disponibile, insolvența e instaurată și compania trebuie să o acceseze pentru a depăși această stare de dificultate”, spune aceasta. Din păcate, din ce a observat în discuțiile cu clienții, există o perioadă de până la 3 ani în care antreprenorul întârzie să ia o decizie până când e accesată o măsură de restructurare. Cum soluții există, decizia trebuie să fie mult mai rapidă.
Greșeli de evitat
Ce decizii fac însă diferența între o restructurare de succes și un eșec și ce greșeli frecvente trebuie evitate? Andra Olar-Caragea spune că, în primul rând, e important ca decizia de restructurare să nu fie amânată. Apoi, trebuie avute în vedere mai multe lucruri. “Să faci ceea ce-ți propui în planul de restructurare. Când depui un plan de restructurare, care se bazează pe un buget de venituri și cheltuieli, pe un cash-flow, aceste trei instrumente devin lege pentru tine. E foarte important ca ele să fie urmărite, să urmărești indicatorii și premisele de la care ai pornit cu estimarea de buget și cash-flow. Dacă premisele se schimb[, e foarte important să fie schimbat și planul de restructurare”, arată liderul CITR.
Din experiența companiei pe care o conduce, a remarcat în comportamentul clienților că o reacție mult mai rapidă au companiile care au mai trecut și anterior printr-o criză și restructurare: “Este incredibilă reacția pe care o au la momentul în care se declanșează o altă criză! Ei știu deja cum e. Când a izbucnit criza sanitară, companiile din portofoliul nostru au avut o reacție imediată, au închis o linie de business, au crescut producția unui produs care era necesar în această perioadă, lăsând la o parte un alt produs. Au fost foarte rapide în decizie. Managerii s-au repliat rapid și au regândit modelul de business, iar acesta e un lucru care se învață odată ce treci prin restructurare sau prin situație de dificultate”.
Nu în ultimul rând, e important pentru antreprenori să își ia alături, într-un proces de restructurare, un manager de criză sau o persoană obiectivă, care să îi ajute în decizii, să acționeze ca un mediator în relația cu ceilalți creditori, să dea credibilitate. “La fel de important e și să nu renunți. Doar 8% din antreprenori în UE își acordă a doua șansă și reîncep un business după ce trec printr-un eșec sau o restructurare. E nevoie de antreprenori care să treacă prin restructurări pentru a construi companii și mai puternice”, arată Andra Olar-Caragea.
Povești de succes
Exemple de bune practici pot fi găsite în mai multe restructurări reușite în afara insolvenței. Pentru CITR, cel mai recent exemplu este o companie din industria aeronautică care a aplicat pentru amnistia din OG 6 și a reușit, practic, restructurarea datoriilor către stat de 360 milioane de lei, compuse dintr-o parte de principal și accesorii. “S-a ajuns la doar 100 milioane de lei ce trebuie plătiți în 7 ani, din care statul deja a încasat 60 de milioane de lei, proveniți dintr-o finanțare externă. E un exemplu că se poate restructurare în afara cadrelor de judecată, pe această măsură de prevenție eficientă”, spune Andra Olar Caragea.
Restructurare se face și în procedură de insolvență, iar acolo se numește reorganizare. “Chiar anul trecut, în plină pandemie, am reușit să reorganizăm 9 societăți care au ieșit din această procedură și au fost reintegrate în economie. Le-am reorganizat prin diverse soluții. Fie am mers cu focus mare pe activitatea principală (core) a companiei, pe care am încercat să o izolăm. Tot ce a fost non-core a fost vândut și compania s-a concentrat pe ce știa ea să facă. Sau am încercat restructurare operațională, să vedem care produse sunt cele mai profitabile, cum putem crește planul de vânzări și investițiile în marketing, care au dus mai departe la creșterea vânzărilor și la salvarea companiei”, povestește liderul CITR, amintind că mai există și exemplul unei reorganizări prin majorare de capital la o companie, care a reușit astfel să iasă din insolvență.
Reglementări noi, până la finele lunii iulie
Pentru companiile care au nevoie de restructurare, sunt în pregătire câteva schimbări legislative utile. Directiva UE 2019/1023 urmează a fi implementată și în România, iar CITR a fost desemnat consultant în acest proiect de către Comisia Europeană, lucrând deja de mai mult timp pentru elaborarea draftului viitoarei legi. Aceasta aduce proceduri îmbunătățite de prevenție și redresare , așa încât companiile să nu ajungă în faliment. Va fi reglementat un concordat ameliorat, mult mai functional, și va apărea o procedură în afara insolvenței și în afara instanțelor de judecată, unfel de restructurare asemăntoare celei pe OG 6, dar care se va face în condiți de mai mare confidențialitate și negociere cu creditorii.
“Transpunerea acestei directive a început la mijlocul anului 2020 și presupune activități de cercetare și studiere a altor piețe pentru a înțelege ce funcționează în zona de restructurare și cum putem alege cele mai multe metode. Sunt consultări cu Ministerul Justiției și cu diverși stakeholderi pentru redactarea unui proiect de lege care, ulterior, să fie adoptat de Parlament. Acesta e aproape gata și urmează să fie supus dezbaterii publice în următoarele două săptămâni, înainte de a fi trimis comisiile juridice de specialitate din cadrul Ministerelor”, spune Andra Olar-Caragea. Consultați în discuții pe marginea proiectului pentru proiect sunt și reprezentanți ai băncilor, ai practicienilor în insolvență, ai Ministerelor Economiei și Finanțelor, ai ANAF.
CEO-ul CITR estimează că spre sfârșitul lunii iulie această lege va fi finalizată și, practic, transpunerea directivei se va încheia atunci și în România.
