„Se pare că volatilitățile se accentuează, volatilități chiar neașteptate, apar riscuri pe care nimeni nu le vedea sau nu le anticipa până acum. Magnitudinea cu care lucrurile se schimbă și magnitudinea cu care riscurile se amplifică este mai mare decât a fost anticipată. De aceea, totul rămâne posibil”, a declarat Bogdan Mihai, consultant de business, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV.
În acest context, singura certitudine rămâne necesitatea ajustării fiscale.
„Cu certitudine însă ne așteaptă un an de strângere a curelei. Asta este clar”, a spus consultantul.
Analiza economiei românești trebuie făcută atât prin indicatori macro, cât și prin percepțiile sociale, susține Bogdan Mihai. Deși ajustarea bugetară era previzibilă de ani de zile, comportamentul statului a mers în direcția opusă, mai ales într-un an electoral.
„Lumea este foarte revoltată că trebuie strânsă cureaua, dar lucrul ăsta se știa de ani buni. Paradoxul a fost că, deși se știa că vom ajunge la strângerea curelei, comportamentul a fost exact invers. Lucrurile au devenit și mai generoase”, a explicat acesta.
Deficitul bugetar a fost alimentat în principal de creșterea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, finanțate prin împrumuturi masive, la costuri ridicate.
„Nu poți să împrumuți bani fără să înțelegi foarte bine ce se întâmplă cu banii ăștia. Se pare că 98% din banii împrumutați se duc pe salarii în domeniul bugetar. Iar banii împrumutați nu sunt puțini, sunt peste 2 miliarde lunar”, a declarat Bogdan Mihai.
România se împrumută la dobânzi ridicate tocmai din cauza destinației fondurilor, iar această realitate se vede în nivelul de trai, spune consultantul.
„Ne împrumutăm foarte scump și ne împrumutăm la costurile astea tocmai pentru că destinația pe care o dăm banilor împrumutați este asta. Noi ne împrumutăm ca să trăim bine. Și trăim bine, se vede pe stradă”, a punctat el.
Costul datoriei publice a ajuns la un nivel comparabil cu bugetul alocat apărării, iar datoria acumulată în ultimul deceniu schimbă poziționarea României în Uniunea Europeană.
„Dobânzile la datoria publică au ajuns la 2% din PIB. Datoria publică a crescut cu vreo 100 de miliarde de euro în ultimii 10 ani și ne poziționează acum în rândul țărilor cu o datorie publică consistentă din Uniunea Europeană. Nu mai suntem cum eram”, a afirmat Bogdan Mihai.
Deși PIB-ul României este la un maxim istoric, sustenabilitatea acestuia este discutabilă, în opinia consultantului, întrucât o parte semnificativă este generată de multinaționale sau de cheltuieli care nu se traduc în investiții reale.
„Nu știu cât de sustenabil este PIB-ul ăsta. E obținut în mare măsură de multinaționalele care activează în România. În PIB intră și un studiu de fezabilitate pentru o autostradă care nu s-a construit niciodată. Deci și PIB-ul ăsta ar trebui privit cu mai mult conservatorism”, a explicat el.
În paralel, consumul rămâne ridicat, dar este susținut în mare parte din importuri, nu din producție internă.
„Toți banii pe care îi consumăm îi consumăm pe bunuri de consum, aproape toate din import. Ne lăfăim într-o risipă de bani fără să se investească în ceva productiv. Și lucrurile astea ne costă”, a avertizat Bogdan Mihai.
Reducerea deficitului va necesita reforme structurale, nu doar creșteri de taxe, iar unele sectoare ar putea beneficia de contextul geopolitic, cum este industria de apărare. Totodată, investițiile în infrastructură vin cu costuri pe termen lung.
„Cu cât avem mai mulți kilometri de autostrăzi, cu atât ne va costa mai mult să le întreținem. Probabil transportul va fi taxat. Și probabil va exista o reducere a cheltuielilor de infrastructură în zonele rurale unde nu se mai justifică”, a spus consultantul.
Bogdan Mihai subliniază că una dintre cele mai mari probleme ale României este mentalitatea față de stat și banul public.
„Statul este perceput ca ceva ce trebuie exploatat. Oamenii dacă au bani în buget se reped să îi prăpădească. Această sintagmă, banii statului, ar trebui înlocuită cu banii contribuabililor. Sunt banii noștri”, a declarat el.
În prezent, modelul economic este nesustenabil, în condițiile în care sectorul public prosperă pe seama mediului privat.
„Prosperă statul, prosperă angajații la stat, pe seama companiilor private și a plătitorilor de taxe. Iar asta nu este sustenabil economic, pur și simplu”, a avertizat Bogdan Mihai.
În ceea ce privește mediul privat, consultantul consideră că principala provocare pentru antreprenorii mari este extinderea în afara României.
„Cea mai importantă provocare pentru antreprenorii autohtoni este să iasă din România. Cu cât vom avea o prezență regională sau europeană mai mare, cu atât va fi mai bine pentru noi toți”, a spus el.
Digitalizarea este un avantaj competitiv pentru sectorul privat, dar rămâne blocată la nivelul statului, în principal din motive politice.
„Nu cred că avem o problemă de competență în tehnologie. Probabil că nu se dorește digitalizarea în instituțiile publice. Odată cu digitalizarea s-ar disponibiliza multe locuri de muncă și asta creează o problemă politică”, a explicat Bogdan Mihai.
Reducerea deficitului bugetar va duce inevitabil la scăderea cheltuielilor, în special a celor cu salariile din sectorul public, avertizează consultantul.
„Mai avem încă șase procente de deficit de redus. Inevitabil vom ajunge la reducerea cheltuielilor bugetare. Nu avem de unde să tăiem din investiții. Trebuie să reducem cheltuielile cu salariile. Inevitabil”, a declarat acesta.
În final, Bogdan Mihai vede o posibilă soluție pe termen lung în noile generații, mai educate și mai conectate la mediul internațional, dar subliniază că schimbarea nu va fi una rapidă.
„Mă uit cu mare speranță la această generație care are o altă deschidere. Cred că salvarea noastră poate să fie în ei. Dar mai avem de așteptat. Deocamdată generația noastră este la cârmă”, a concluzionat consultantul de business.
