Kruk România, companie specializată în administrarea și recuperarea creanțelor, a finalizat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 136,9 milioane de lei, în creștere cu 11% comparativ cu anul anterior. Compania face parte din grupul polonez Kruk, cu operațiuni în Polonia, Cehia, Slovacia, Italia și Spania.
În România, grupul este prezent începând cu anul 2007, cu birouri în București și Târgoviște și peste 500 de angajați.
„Noi suntem prezenți de 16 ani timp în care am activat pe piață în două modalități, fie întreprinzând activități recuperare creanțe în baza unui contract de mandat pentru partenerii noștri, fie cumpărând aceste creanțe prin intermediul cesiunilor de creanțe și devenind noi creditori.
În situația unui contract de mandat lucrăm în baza unui comision la succes. Prin urmare, din sumele recuperate, noi primim o părticică. În situația în care noi cumpărăm acele creanțe, sperăm să recuperăm integral creanțele sau măcar o parte dintre ele. Așadar, putem să ne facem diferit strategia pe termen lung, astfel încât să putem oferi produse diferite clienților noștri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Dacă suntem mandatați de creditori, atunci trebuie să respectăm prevederile contractuale dintre noi, respectiv o perioadă de timp, doar anumite opțiuni pe care le putem pune la dispoziție clienților. Pe de altă parte, când acea creanță este în posesia noastră, putem să oferim eșalonări de plată pe termen lung, aceasta fiind principala opțiune pe care o oferim clienților noștri”, spune, la emisiunea Educație cu Profit de la PROFIT NEWS TV, Claudiu Bud, Strategic Transaction Director Kruk România.
El adaugă că, în pofida contextului actual dificil, nu există schimbări semnificative în ceea ce privește numărul „restanțierilor” (n.red. care nu-și pot plăti datoriile).
„Există context pandemic, război, costuri ale utilităților crescute, și totuși, pare că starea economică și financiară a României este una foarte sănătoasă și stabilă. Situația depozitelor este una foarte bună, care arată că oamenii par să aibă lichidități pe care le pun deoparte, se întâmplă în continuare foarte multe tranzacții, prin urmare, explicația e că sunt mai mulți bani în piață.
Încă nu se vede un impact negativ pe zona de neperformanță la nivelul populației României, deci procentul de restanțieri este mai mult sau mai puțin același. Asta se datorează și faptului că, odată cu creșterea veniturilor, românii au avut acces la mai multă creditare, în pofida faptului că există un gradul de limitare impus de către BNR.
Și totuși 2021 a adus volume record în ceea ce privește creditarea de consum, pe care nu le-am mai văzut din anii dinaintea crizei financiare precedente (2007-2008). Deci pare că bani există. Deocamdată nu există un impact semnificativ pe zona de restanțieri”, precizează Claudiu Bud, care consideră că produsele cu dobândă fixă au ajutat foarte mult la menținerea unui număr scăzut de credite neperformante în ultimii ani.
„Însă, așteptările analiștilor indică că mai devreme sau mai târziu se va vedea un impact în zona de credite neperformante. E cumva o așteptare de ani de zile care încă nu s-a materializat. Până atunci, noi ne vedem de treabă. Avem două direcții mari pe care lucrăm intens în ultimii ani - educația financiară și digitalizare”, spune acesta.
Kruk România și-a asumat un rol extrem de important în ceea ce privește creșterea nivelului de educație financiară a populației țării și în special a clienților săi.
„Suntem extrem de asemănători cu locuitorii din Polonia. Peste 90% dintre clienții noștri și din populația țării își asumă datoria la nivel declarativ, consideră că au o obligație morală să o plătească, numai că, atunci când intervin consecințele legale ale neplății datoriei, numai 50% dintre cei intervievați de noi în studiile pe care le facem cu recurență afirmă că sunt dispuși cumva să suporte consecințele legale.
Iar lucrurile astea vin cumva din lipsa educației din zona financiară. Doar 8% din populația României în acest moment este educată financiar. Noi ne-am asumat un rol extrem de important în tot ce înseamnă educarea clienților și ne-am propus ca până în 2030 să creștem acest procent de la 8% la 20%. Și facem asta pornind de la fiecare interacțiune pe care o avem cu clienții noștri”, precizează Monica Cabăț, Product & Client Strategy Manager Kruk România.
Strategia companiei este de a oferi clienților săi produse diferite, pe baza nevoilor acestora.
„În acest moment, Kruk România abordează clienții în etapa amiabilă, care presupune că noi îl informăm pe clientul nostru despre creanța pe care el o are, nu percepem niciun fel de dobânzi și de comisioane și îi punem la dispoziție două tipuri de produse mari, el având posibilitatea să aleagă unul dintre acestea și să-și achite datoria, devenind astfel independent financiar.
Aceste produse pe care noi le oferim clienților sunt angajamentul de plată, adică acea plată eșalonată fără niciun fel de dobânzi și de comisioane, clienții returnează ceea ce au împrumutat, își aleg singuri perioada de rambursare a datoriei, valoarea ratei și data la care să plătească rata. Kruk România le oferă celor care plătesc în rate și un program de loialitate în care primesc un discount la plata datoriei cu care își pot cumpăra diverse produse din platforma Benefit”, mai spune aceasta.
Monica Cabăț recomandă însă o planificare a bugetului, dar și crearea unui fond de urgență. Potrivit statisticilor, doar 50% dintre români fac economii și doar 40% dintre aceștia au un fond de urgență disponibil în casă.
„Acest fond de urgență ar trebui să aibă undeva între 1.000-2.000 de lei bani cash cu care să se poată plăti mici reparații la produsele electrocasnice, facturi ceva mai mari, mici probleme de sănătate, astfel încât, dacă se ajunge în momente de dificultate, acestea să poată fi gestionate cu ușurință și să nu se ajungă în situația de a fi restanțieri. În momentul acesta, 22% din populația României intră în această categorie a restanțierilor, adică au datorii pe care nu le-au plătit la timp de cel puțin o lună de zile”, explică ea, adăugând că, pe lângă fondul de urgență, românii ar trebui să aibă și un fond de siguranță.
„Acesta presupune să ai disponibile între 3 și 6 salarii într-un cont bancar. Acest fond trebuie folosit în situații excepționale, cum ar fi pierderea jobului, probleme grave de sănătate. Este un fond care îți poate acoperi traiul de zi cu zi și cheltuielile obligatorii, vitale timp de 3 sau 6 luni”, completează aceasta.
Pe lângă planificarea bugetului, Monica Cabăț afirmă și că este foarte important ca românii să economisească.
„Trebuie să o facă în prima zi în care au luat salariul. Prima cheltuială să o faci către tine. Nici nu contează suma. Experții financiari spun că ar trebui să economisești între 10 și 20% din venitul tău lunar. Studiile ne spun că procentul care economisesc este același de la an la an. Avem 50% dinte români care economisesc. Cei care au obișnuința de a economisi sunt mai degrabă cei peste 55 de ani și cei între 45 și 55. Iar cei care nu economisesc și nu au intenția să o facă sunt mai degrabă bărbații cu vârsta între 18 și 35 de ani”, explică ea.
„Bugetul de venituri și cheltuieli este aurul din alfabetizarea financiară. Deci, predictibilitatea și transparența veniturilor și cheltuielilor e un element de bază în a fi în controlul situației noastre financiare”, adaugă Claudiu Bud, Strategic Transaction Director Kruk România.
