Irina Margareta Nistor rămâne exemplul unui lider feminin care îmbină cultura, empatia și activismul într-o poveste rară de reziliență și impact.
Irina Margareta Nistor, Președinta Fundației Vodafone, își amintește copilăria ca pe o perioadă care i-a modelat, fără ca ea să știe atunci, felul de a conduce și de a se raporta la oameni. A crescut într-o casă construită de bunicii și străbunicul ei în 1939, o lume mică, dar completă, protejată de zidurile familiei și animată de o grădină în care fusese plantat chiar în ziua nașterii sale un alun. Era locul care a învățat-o să fie primitoare, să adune oameni în jurul ei și să transforme spațiul personal într-un centru de energie și dialog.
„Copilăria mea s-a petrecut într-o casă construită de bunicii și străbunicul meu, în 1939. Aveam o grădină, un leagăn, un pom fructifer și un alun pus în ziua în care m-am născut, tocmai ca să invit eu copiii la mine în grădină și nu să mă duc eu pe maidan. De aici a rămas și obiceiul de a avea mulți musafiri”, povestește Irina Margareta Nistor, Președinta Fundației Vodafone.
Acel univers familial era și un spațiu care o proteja într-o perioadă în care libertatea era limitată. A învățat devreme ce înseamnă să ai grijă de cuvintele tale – uneori la cererea părinților, alteori din instinct –, dar și cum cultura poate deschide ferestre spre lumi imposibil de accesat altfel. Acolo a ascultat clandestin posturile occidentale de radio, acolo s-a format primul sâmbure al vocației ei.
„Era un spațiu în care ascultam Vocea Americii și Europa Liberă și în care, de la trei ani, mi s-a spus: vezi să nu spui că avem icoane în casă. Vorbeam mult și exista riscul să spun lucruri pe care nu aveam voie să le spun”, rememorează ea.
Deși visa să devină medic chirurg, destinul ei s-a legat de cinema. Primul film văzut la vârsta de doi ani i-a fixat traiectoria pentru totdeauna. A mers obsesiv la cinematograf, la cinematecă, în săli mari sau mici, chiulind uneori de la cursuri pentru filme care urmau să o formeze în profunzime. Aceasta avea să fie pregătirea care a condus-o spre traducerea filmelor în anii ’80, cu un început aproape întâmplător, dar devenit istoric.
„Pe 5 iunie 1980, m-a sunat Ioan Ionel, cel care făcea Teleenciclopedia, și mi-a spus că mă are pe o listă de la D. I. Suchianu, profesorul meu de cinema. M-a întrebat dacă vreau să traduc. Am tradus direct pentru comisia de cenzură, fără microfon, fără cască, la prima vedere. Se pare că a funcționat”, a declarat Irina Margareta Nistor.
Ani la rând a tradus mii de filme, fără a fi angajată oficial, pentru că refuzase să devină membră de partid. Abia în 1983 instituția a fost obligată să o primească în rândurile sale, timp în care ea continuase deja să fie vocea care aducea lumii o altă lume. A ajuns să traducă peste 5.000 de producții și să vadă de câteva ori mai multe.
Respectul pentru valorile cinematografiei s-a transmis mai departe prin mentorii care au format-o. Fiecărui nume important din drumul ei — profesori, realizatori, oameni de televiziune — le atribuie părți semnificative din evoluția personală și profesională.
„Am avut niște mentori foarte buni: mama, care era profesor de franceză, D. I. Suchianu, pe care l-am prins aproape zece ani, Iosif Sava, care m-a încurajat mult, și Tudor Vornicu, cu care am lucrat mai târziu. M-au format enorm și mi-au dat încrederea de care aveam nevoie”, a mai spus Irina Margareta Nistor.
Astăzi, rolul ei în fruntea Fundației Vodafone îi oferă o altă scenă: aceea a proiectelor cu impact real asupra societății. Acolo, experiența ei umană și profesională se împletește cu dorința de a construi pentru cei vulnerabili.
„Mi se pare absolut esențial pe lumea asta să dăruiești, atâta vreme cât și ție ți s-a dăruit. O faptă bună se întoarce înmiit. Am fost extrem de mândră când au decis să fiu președinte onorific, pentru că văd lucrurile din interior și le pot răspândi mai ușor”, a precizat aceasta.
Fundația are o serie amplă de proiecte în zona medicală, educațională și socială. Printre ele, secțiile de nou-născuți, sprijinul pentru dotări esențiale, cum ar fi mixerele de oxigen, și programele anti-abuz, precum Bright Sky, implementat rapid în România în contextul numărului mare de cazuri din mediile familiale.
Tot la capitolul educație tehnologică intră și programul Hi-Digital, dedicat seniorilor, un proiect pe care îl promovează cu entuziasm și umor.
„Hi-Digital este o modalitate de a-i învăța pe seniori cum funcționează telefonul, calculatorul, tableta și cum să se ferească de pericole. Există mulți care sunt tentați să-și dea datele personale, iar banca nu cere niciodată așa ceva. Este foarte important să știm cum funcționăm și să putem comunica”, a subliniat Irina Margareta Nistor.
Pentru ea, fiecare astfel de proiect înseamnă continuitate, amprentă și siguranță. O modalitate de a lăsa ceva în urma ei și de a face lumea un loc mai bun, exact așa cum crede că trebuie să arate un leadership autentic.
„E foarte important să lași dâră în urma ta, să lași ceva creat și să ai siguranța că nu ești singur. Cred că succesul trebuie luat în doze mici, să te bucuri de fiecare lucru în parte și să nu te bagi prea tare în seamă. Și, bineînțeles, să te uiți la filme”, a declarat Irina Margareta Nistor, Președinta Fundației Vodafone, traducătoare, critic de film și actriță de voce.
