Cerere scăzută de locuințe, planuri de investiții puse în așteptare și nevoia de alternative la piața ucraineană pentru importul de materiale de construcții sunt doar câteva consecințe imediate resimțite de sectorul imobiliar și de construcții din România după izbucnirea războiului din Ucraina. În pofida acestor presiuni, constructorii așteaptă noile investiții publice ce urmează a fi deschise de Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar unii dezvoltatori imobiliari anunță începerea unor proiecte cu valori de sute de milioane de euro, reiese din dezbaterea PROFIT NEWS TV „Maratonul imobiliar“.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul One United Properties, Grupul Iulius, Nordis Group și Alesonor
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI ȘI AICI
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a alocat pentru București sume care nu ajung decât pentru reabilitarea termică a cel mult 15 blocuri pe sector, fiind astfel ”o glumă” în această privință, a atenționat primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu. Potrivit acestuia, primăria pe care o conduce nu poate reabilita din bugetul propriu mai mult de 10 blocuri anual, iar fondurile europene care ar trebui accesate prin Programul Operațional Regional (POR) nu sunt încă lansate.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”O primărie, orice primărie, nu poate să facă mai mult de – dacă există bani europeni – mai mult de 80 de blocuri pe an. Noi avem 1.200. Aceste reabilitări sunt extrem de scumpe (...) Un bloc reabilitat înseamnă undeva la 4-5 milioane de lei, o sumă fabuloasă meu din punctul meu de vedere. Ca să susții din bugetul local 10 blocuri, înseamnă să bagi 50 de milioane de lei. E o sumă foarte, foarte mare de bani”, a arătat Ciprian Ciucu.
El a anunțat însă că Primăria sectorului 6 a demarat elaborarea planului urbanistic zonal (PUZ) pentru circa 17% din sector, acoperind Bulevardul Timișoara, Valea Oltului, Prelungirea Ghencea și Șoseaua de Centură, iar această ”zonă 17” ar putea deveni una din cele mai căutate zone de investiții imobiliare din București. Primarul a anunțat și realizarea de noi parcuri, în zona Lujerului și bulevardului Vasile Milea, precum și proiecte de noi parcări în sector.
În privința parcurilor și spațiilor verzi din sector, primarul Ciucu a anunțat că va semna în zilele următoare cu conducerea CFR un protocol ca între Cora și Plaza România, în zona Lujerului, să existe ”un parc semnificativ”, care s-ar putea extinde către bulevardul Vasile Milea și AFI Cotroceni.
Totodată, vor fi amenajate o serie de piațete în Militari, Giulești, Grozăvești și Drumul Taberei, care vor fi verzi și cu viață comunitară.
Au fost dărâmate, totodată, toate garajele construite pe spațiul public și circa 400 de locuri de parcare vor fi amenjate în locul acestora, fiind în pregătire și un contract-cadru pentru parcări supraetajate.
Pe zona imobiliară, implementarea sistemului de work-from-home odată cu debutul pandemiei nu a oprit tranzacțiile de închiriere pe piața de birouri, ci a modificat doar solicitările chiriașilor și ale angajaților acestora. Se pune tot mai mult accent pe birourile moderne, certificate la cel mai înalt nivel și cu facilități diversificate în împrejurimi. În continuare, investitorii străini mizează pe România pentru extinderea afacerilor, semn că piața de birouri a ajuns la un anumit nivel de maturitate.
„Cererea, chiar și din timpul pandemiei, a demonstrat că, deși oamenii au lucrat predominant de acasă, companiile nu au renunțat la strategia pe termen lung. Au înțeles că pandemia este doar un episod și au acționat ca atare. Spre exemplu noi, la nivelul grupului, am închiriat peste 70.000 de metri pătrați de spații de birouri în cei doi ani de pandemie. A fost o contracție în 2020, din cauza șocului de la începutul pandemiei, dar cererea a rămas in continuare sănătoasă. S-au tranzacționat între 250.000 și 300.000 de metri pătrați de birouri și 2020, și în 2021”, a spus Mihai Păduroiu, CEO Office Division, One United Properties.
De la începutul anului, cererea este extrem de dinamică, foarte bine echilibrată și distribuită de-a lungul sectoarelor economice.
„Adică cererea de spații de birouri din România nu este descrisă de un singur vector, să spunem doar de companiile din IT. Cererea este foarte bine distribuită pe toate sectoarele economice, vorbim de servicii, retail, tehnologie, finanțe, legal, farma etc”, explică Mihai Păduroiu, adăugând că primul trimestru al anului a adus o creștere substanțială în ceea ce privește cererea de spații de birouri nu doar din partea companiilor prezente pe piața locală, ci și din partea celor care caută să-și deschidă un sediu în România.
„Noi suntem angajați într-o serie de procese cu astfel de companii. Orașele mari din România au rămas în continuare atractive pentru companiile multinaționale, independent de pandemie sau de alte evenimente care au loc astăzi în jurul nostru. Au înțeles că strategia lor pe termen lung poate fi foarte bine implementată, în mod profitabil, eficient și poate genera o valoare adăugată prin deschiderea de birouri în România, în orașele mari”, mai spune acesta, indicând drept exemplu compania Ford, care a ales să-și deschidă un centru european de servicii chiar într-unul din proiectele One United Properties.
Pandemia a modificat însă solicitările chiriașilor spațiilor de birouri, dar și pe ale angajaților, accentul fiind acum pus îndeosebi pe clădirile moderne, certificate la cele mai înalte standarde, cu multiple facilități.
„Un birou modern înseamnă în primul rând un birou sănătos. Cred că pandemia ne-a obligat să implementăm și să acceptăm aceste noi standarde sanitare. În acest scop, există o serie de certificări, precum cea internațională WELL Health-Safety. Toate clădirile din portofoliul nostru sunt în curs de obținere a acestei certificări, tocmai pentru a ușura revenirea la birou care se întâmplă acum prin acest transfer de încredere către angajați din punct de vedere sanitar în primul rând”, precizează Mihai Păduroiu.
Potrivit acestuia, biroul modern trebuie să fie eficient, să aibă emisii de carbon cât mai scăzute și să nu afecteze mediul înconjurător, standarde care pot fi atinse printr-o serie de investiții încă din faza de proiectare a unei clădiri. Mai exact, investiții ce țin de tehnologiile implementate, de calitatea echipamentelor, trasabilitatea acestora, de finisaje, dar mai ales de performanța energetică a întregii clădiri.
„Și în acest sens există o serie de certificări, LEED sunt cele mai prestigioase și atestă practic impactul asupra mediului înconjurător pe care o clădire de birouri îl are. Clădirile din portofoliul nostru sunt certificate după standardul LEED Platinum, care este cel mai înalt nivel de certificare verde disponibil, și avem în curs de certificare și standarul LEED Zero Carbon, care atestă practic neutralitatea emisiilor de carbon a clădirii respective”, afirmă acesta.
Pe lângă certificări, foarte importante sunt și locația unei clădiri, facilitățile și integrarea funcțiunilor de birouri împreună cu partea de rezidențial și comercial.
„Cred că cel mai important factor astăzi îl reprezintă această integrare a funcțiunilor mixte. Datorită creșterii și dezvoltării exponențiale a întregului oraș, birourile acum aproape că au devenit dependente de această relaționare cu celelalte funcțiuni, cu partea rezidențială și cu partea comercială, care asigură toate facilitățile de bază, precum supermarket, sală de fitness, creșă, grădiniță, centru de conferință, curățătorie etc. Și cred că vom observa o accentuare a acestui trend generat de congestionarea și dezvoltarea extrem de accelerată a anumitor zone ale orașului”, mai spune Mihai Păduroiu.
One United Properties are în portofoliu cinci clădiri de birouri în zonele exclusiviste ale Capitalei, toate având un grad de ocupare de peste 90%, ceea ce demonstrează că „piața de birouri e foarte sănătoasă și dinamică”.
„E foarte important să înțelegem importanța acestor locații în ecosistemul întregului mediu de afaceri, întregii economii. Fără aceste investiții, întregul ecosistem are de suferit. Ele sunt investiții extrem de importante de care toate companiile au nevoie și de care depind. În continuare, baza culturii oricărei organizații este biroul”, conchide CEO-ul Office Division, One United Properties.
Proiectele de regenerare urbană au în vedere mai multe elemente, de la felul cum sunt integrate funcțiunile, la amplasare și până la valorificarea patrimoniului cultural din zona respectivă. Pentru compania Iulius, care a anunțat recent ca va demara cel mai amplu proiect de regenerare urbană din România, la Cluj-Napoca, pe platforma fabricii Carbochim, în care va investi peste 500 de milioane de euro, amplasarea și felul în care abordează integrarea funcțiunilor reprezintă elementul diferențiator în proiectele sale.
„Un proiect de regenerare urbană înseamnă o aliniere foarte clară atât a investițiilor publice, cât și a celor private. Proiectul nostru va include un parc, de aproximativ 4 hectare de spatii verzi nou create, care va oglindi Parcul Armătura. Acest element credem noi că va fi unul care va diferenția acest proiect. În al doilea rând, vorbim despre funcțiuni speciale, despre o reintegrare a patrimoniului cultural și industrial. Avem două clădiri monument istoric pe care intenționăm să le refacem și să le transformăm în spații culturale și dedicate artelor performative”, a spus Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare Iulius.
Ea adaugă că, în ceea ce privește proiectele companiei, locația întotdeauna va avea o istorie foarte bine definită, care mereu va fi pusă în valoare, chiar dacă destinația acesteia se schimbă.
„Vorbim despre o locație care va avea o varietate foarte amplă de opțiuni de petrecere a timpului liber, restaurante, concepte în premieră de entertainment în familii. Acesta este un segment pe care Clujul poate să creasca foarte mult. Componenta de petrecere a timpului liber integrată cu zona de servicii va aduce extrem de multă valoare orașului”, spune aceasta.
De asemenea, prin noul proiect de la Cluj, dezvoltatorul imobiliar vizează investiții majore și în infrastructură, astfel încât să ofere acces comunității la anumite porțiuni de pe malul Someșului, care în momentul de față nu sunt accesibile.
Pe lângă partea comercială, care va include cea mai mare suprafață de retail din țară, de 115.000 metri pătrați, proiectul de Cluj va avea și o componentă rezidențială și de birouri.
Cartierul rezidențial va fi unul „verde”, care nu va include extrem de multe apartamente.
„Momentan suntem la etapa de proiectare. Ne-am dorit foarte mult să avem această componentă tocmai pentru că știm presiunea celor din Cluj de a sta în trafic. Principalul avantaj al acestor locuințe va fi repezentat de faptul că vor fi amplasate într-un ansamblu mixt. Credem că acest lucru va duce la o calitate extrem de ridicată a vieții celor care vor locui aici. Vor avea totul la îndemână”, mai spune directorul de dezvoltare al Iulius, companie controlată de omul de afaceri Iulian Dascălu.
Anul acesta, compania intenționează să obțină toate avizele necesară demarării construcției.
În ceea ce privește fabrica Carbochim, cel mai mare producător de abrazive profesionale din România, care se întinde în momentul de față pe 14 hectare, însă funcționează doar pe 30% din această suprafață, ea va fi relocată în locul fostei Fabrici de Tricotaje Someșul.
„Relocarea este planificată a fi făcută în acest an. Dorim să investim aproximativ 5 milioane de euro în retehnologizare, relocare și regândirea activității”, adaugă directorul.
Războiul din Ucraina afectează, acum, piața rezidențială prin continuarea creșterii prețurilor materialelor de construcții și a provocărilor legate de achiziționarea acestora. Există o diminuare a cererii față de lunile anterioare însă pe termen lung este un potențial foarte mare pentru dezvoltarea proiectelor rezidențiale bazate pe principii solide, așa cum este segmentul reprezentat de casele verzi, eficiente energetic și cu spații exterioare generoase. Cel puțin în București și în localitățile din jurul capitalei, unde densitatea populației este cea mai ridicată din Europa de Est, este nevoie de proiecte care să răspundă tuturor acestor cerințe, apreciază Leonidas Anastasopoulos, Managing Partner al dezvoltatorului Alesonor.
„De la începutul invaziei din Ucraina am remarcat o scădere a cererii, pentru că toată lumea a intrat în expectativă. În același timp, chiar și cu instabilitatea pieței din acest moment, proiectul Amber Forest, prima suburbie cu locuințe verzi, eficiente energetic, fiind dezvoltat pe parcursul a 7 ani, nu va fi afectat la nivel global, iar business planul nostru ne va permite să ajustăm strategia în funcție de schimbările pieței. Bucureștiul este un oraș dens, cel mai dens din Europa de Est, cu 9.000 de locuitori / km pătrat, așa că există această cerere pentru case cu spații exterioare verzi. Există și cerere pentru un plus de ansambluri rezidențiale, astfel că cererea pe segmentul rezidențial va fi puternică”, a arătat Anastasopoulos.
Deși pandemia COVID-19 a impactat negativ activități din întreaga economie, au fost și efecte pozitive, unul dintre acestea fiind accelerarea interesului pentru case verzi, cu spații exterioare generoase. Criza sanitară s-a suprapus cu una economică, în care prețurile materialelor de construcții și energiei au explodat, iar disponibilitatea produselor s-a redus drastic, iar toate acestea au fost amplificate de invazia Rusiei în Ucraina.
„Consecința imediată este creșterea costurilor la multe dintre materiile prime și la materialele de construcții. În ultimii 2 ani, prețurile locuințelor au crescut pe fondul crizei sanitare, dar și pe cel al celei energetice, iar noi ca și dezvoltatori am asimilat aceste creșteri ale prețurilor materialelor și cu forța de muncă pentru locuințele deja vândute. Am demarat deja discuțiile cu toți clienții existenți și cu cei potențiali pentru a le expune situația existentă a pieței și împreună să cooperăm pentru asimilarea acestor creșteri. Ne bucurăm că cei cu care am discutat deja înțeleg situația și colaborează cu noi”, a completat Anastasopoulos.
Cu toate acestea, oamenii vin în continuare la vizionări, ceea ce poate însemna că se așteaptă la un război pe termen lung sau că doar își fac planuri pe termen lung, investiția într-o locuință fiind o investiție pe termen lung pentru familie.
Alesonor, prezent pe piață de aproape 20 de ani, este dezvoltatorul proiectului Amber Gardens, singurul ansamblu rezidențial din România cu locuințe verzi de lux și cu primele case eficiente energetic certificate Green Homes.
La începutul acestui an, compania a demarat construcțiile primei suburbii complete din România - Amber Forest.
Alesonor investește în proiecte imobiliare, incluzând proiecte comerciale și industriale, dar având ca obiectiv principal dezvoltarea proiectelor rezidențiale de lux și, în același timp, responsabile față de mediu, ce îmbină pasiunea pentru design, calitate și natură.
Lista proiectelor rezidențiale finalizate cuprinde: Clover Residence, Magnolia Residence, Ivy Office Residence, Almond Tree Residence și Amber Gardens, toate în București.
Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, toți constructorii din Europa au intrat într-o cursă pentru căutarea de piețe noi, alternative la Ucraina și Rusia, care sunt principalii exportatori de minereu de fier. Constructorii români își pun speranța în importurile din Turcia, însă există piedici.
„Turcia fiind spațiu non-UE, trebuie, la nivel guvernamental, să se modifice cotele de import, deoarece pentru materialele de import non-UE există niște cote, care dacă sunt depășite, cantitățile ce depășesc aceste cote sunt suprataxate. Prin urmare, această problemă este dicutată și la Bruxelles, pentru a se mări aceste cote, pentru a putea face importuri din țări non-UE. Mai sunt și alte posibilități, din India sau Egipt, de pilda, dar ar fi pe locul doi datorită distanțelor care aduc costuri deosebit de importante“, a precizat Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
Producția de ciment a avut o ușoara creștere, de 1,3%, în 2021, comparativ cu anul anterior, însă livrările pe piața internă au scăzut cu 1,5%, în aceeași perioadă. Motivul este dat de faptul că importurile în 2021 au crescut substanțial, depășind un milion de tone ceea ce reprezintă aproximativ producția unei fabrici standard de ciment.
„În 2021, față de 2020, importul de ciment a crescut cu peste 26,5%, iar dacă ne referim la 2021, în comparație cu anul 2016, importurile de ciment din țări din afara UE au crescut cu aproximativ 580%. Dacă ne gândim la 2022, și având în vedere prognozele optimiste pe care l-a făcut Comisia Națională de Prognoză, precum și faptul că România trebuie sa construiască, trebuie să construiască autostrăzi, drumuri, școli, spitale, toate acestea nu se pot construi fără ciment, fără beton.
Toate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR, ne fac să fim oarecum optimiști și să putem estima o ușoară creștere a sectorului cimentului în 2022“, a spus Marinela Drăcea, președintele Patronatului din Industria Cimentului și altor Produse Minerale Pentru Construcții din România (CIROM).
Arhitecții-șefi din primării pot fi aleși și din rândul inginerilor cu specializarea de inginerie economică în construcții, nu doar din rândul absolvenților de inginerie civilă, cum a fost până acum, după ce s-a constatat că în multe orașe mici și comune lipsește această funcție, iar atribuțiile acestuia sunt preluate de funcționari din consiliile județene, potrivit unei legi adoptate de președintele Iohannis la începutul acestui an.
„Ingineria economică se referă, mai mult, la elaborarea de devize pentru construcții, managementul șantierelor și nu oferă competențele minime prevăzute de lege pentru postul de arhitect-șef. Soluția susținută de Ordinul Arhitecților din România (OAR) a fost ca poziția de arhitect-șef să fie ocupată doar de arhitecți și urbaniști, prin concurs. Bazinul de selecție este suficient de mare. La un număr de sub 3.500 de unități administrativ teritoriale în România, numărul real de posturi de arhitect-șef constituite este de sub 500, iar numărul arhitecților este de peste 14.000 de specialiști.
Realitatea este că, de multe ori, nu au fost scoase aceste posturi la concurs. Sunt sute de comune în țară care au o autorizație de construire pe lună și nu e necesară constituirea unui astfel de post“, a menționat Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România.
