Tudor Smirna, președinte al Institutului Mises, spune, la Maratonul de Educație Financiară organizat de PROFIT NEWS TV, că recomandările Fondului Monetar Internațional pentru România, de a-și echilibra bugetul, sunt unele etatice.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul 123Credit, Banca Transilvania, Bursa de Valori București, CITR, UNSAR, XTB, Asociația Română pentru Relația cu Investitorii (ARIR)
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
„Cred că, pe de-o parte este atacat FMI pentru niște idei complet bizare, iar pe de altă parte este respectat prea mult atunci când vine și recomandă creșteri de taxe de exemplu. Eu ca economist și ca creditor cu o perspectiva favorabilă pieței libere nu pot să nu mă revolt, să nu mă supăr când aud astfel de recomandări, pentru că o creștere de taxe nu e niciodată o chestiune bine venită.
Suntem într-un prim val de creștere a taxării, creșteri absurde, măsuri de limitare care sunt complet nejustificate, nici măcar de ceea ce fac ceilalți în regiune, care au probleme și situații similare cu ale noastre. Deci, când vine vorba de recomandări și estimări de la organismele internaționale și FMI în particular, eu cred că ar trebui luate cu un gram de sare”, spune acesta.
CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV - Maratonul de Educație Financiară. Alexandru Ciuncan, UNSAR: În viața reală nu putem da undo, skip sau back, însă asigurările ne pot ajuta să trecem mai ușor peste situații delicateEl subliniază și faptul că statul român a eșuat în mod sistematic în a-și îndeplini rolul față de societate, acela de a genera niște bunuri, eșec pe care îl justifică cu creșteri de cheltuieli.
„Și pentru că ne-am depășit condiția cu cheltuielile și nu reușim să mai aducem venituri suficiente o să creștem taxele și FMI ne recomandă lucrul ăsta. Mi se pare o complicitate într-un stat risipitor și falimentar condus iresponsabil și un organism internațional care este într-o ultimă instanță tot un organism birocratic, adică tot ceva de natură similară cu statul care face cheltuieli și care vine și forțează o rețetă perdantă.
Dacă ne uităm pe termen lung, ce se întâmplă este că sunt crescute încontinuu cheltuielile, an de an, aproape ca un efect de clicket, nu pot da niciodată înapoi. Întotdeauna dacă ai făcut click pe o creștere de cheltuieli, înapoi nu se mai poate. De ce? Nu știu”, precizează Tudor Smirna.
Președintele Institutului Mises atrage atenția și că educația în România este o problemă în ceea ce privește modul de funcționare al economiei.
„Cred că motivul fundamental este că și cei educați sunt mis-educați. Dacă ne uităm la cine ne face acea mis-educație se leagă explicația. Educația este publică, de stat. Noi suntem în marea majoritate educați în școli publice unde agenda și curriculum este guvernat de Ministerul Educației, deci de stat. Și e o chestiune studiată de cercetători.
Statul este o entitate cu propriile rațiuni de creștere și de existență și de a-și consolida existența. Și educația, faptul că preia mințile cele mai fragede și le formează într-un spirit etatic, este ceva complet justificat din perspectiva acestei organizații și în felul acesta înțelegem de ce și oameni care sunt educați au astfel de atitudini”, afirmă el.
CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV - Maratonul de Educație Financiară. Ciprian Nacu, CITR: Atenție la semnalele de alarmă din viața unui business, să nu se ajungă prea târziu la medicÎnsă, una dintre reformele bune care au fost făcute în anii recenți a fost trecerea impozitelor aproape de tot pe ștatul salariatului.
„Un pas în plus ar fi chiar să-i fie virați în cont și apoi salariatul să-i dea din cont la stat să simtă și mai tare că plătește chiar el din veniturile lui. Economic vorbind, asta e realitatea. Întotdeauna când este taxată munca, este pe veniturile salariatului, niciodată ale firmei. Firma nu poate plăti mai mult decât productivitatea unei persoane și atunci, taxele acelea se vor duce din productivitatea salariatului.
De ce acceptă oamenii totuși să plătească taxe atunci când obțin acele venituri și simt chiar dureros cum o parte din puterea lor de cumpărare pleacă fără să fie clar unde și ce primesc înapoi din acele venituri reale care sunt prelevate? Cred că o problemă este și pentru că ne uităm spre Europa, în marile țări occidentale care au un trecut capitalist.
Acolo vedem o creștere a statului, o situație de semi-socialism și, din păcate, lumea acordă cauzalități greșite. Se uită la faptul că sunt state risipitoare, care pe de altă parte sunt prospere. Deci oamenii au o viață mai bună acolo. De fapt este greșit. Argumentul corect este contraintuitiv”, explică Tudor Smirna.
Președintele Institutului Mises adaugă și că „dacă opinia publică nu suferă niște schimbări de idei radicale, adică să-și dea oamenii seama că nu merge în ritmul ăsta, ne ducem de râpă, ne întoarcem înapoi în 89”.
„Cum se schimbă opinia publică? Prin educație. Să spunem adevărul pe unde putem”, punctează acesta.