Înființată în 2014, compania Brio a creat singura platformă de testare standardizată pentru toate clasele pentru principalele materii, precum matematică, limba română și istorie.
„Scorul Brio nu este o notă. Este o raportare a copilului la toți copii de același eșalon școlar cu el, ceea ce înseamnă că acel copil se raportează la o generație întreagă nu doar la colegii lui. Copilul se raportează statistic la toți copiii din aceeași generație. Adică, dacă acel copil ia scor 85 la un test Brio, el este mai bun decât 85% din generația lui și are loc să crească restul de 15%.
Mai mult decât atât, scorul Brio sparge această notă generală pe competențele testate, ceea ce înseamnă că scorul de 84 cel mai probabil este format din mai multe scoruri care dau o medie de 85. E foarte puțin probabil ca acel copil la algebra să știe la fel de bine ca la geometrie sau la altceva”, spune, Maratonul Back to School de la Profit News TV, Gabi Bartic, CEO Brio.
Testarea Brio arată practic unde este necesară o intervenție în nivelul de cunoștințe al elevului.
„Este similar cu un buletin de analize medicale. Vedem exact care sunt locurile unde trebuie să intervenim și cum anume trebuie intervenit. Noi le spunem cum pot ajunge de la competent la foarte competent în 8 ore de studiu la acest capitol. Și atunci, copilul are o dimensiune corectă a intervenției, nu-l mai sperii că trebuie să facă toată culegerea”, mai spune aceasta.
Gabi Bartic subliniază și că există o frică generală în România de testarea standardizată, care s-a perpetuat de-a lungul a mai multor generații.
„Nu ar trebuie să ne speriem de testarea standardizată. Avem standarde peste tot în viață, inclusiv în relații interpersonale. Ce ne sperie pe noi însă este că nu știm cum să facem standardele în educație. Și asta e o problemă. Sistemul românesc de educație nu are standarde, nici de predare și nici de evaluare ceea ce înseamnă că e foarte complicat să introducem aceste noțiuni de standarde într-o lume complet nereglementată în această zonă”, afirmă ea.
CEO-ul Brio mai adaugă și că frica nu este folositoare în educație și că evaluările ar trebuit privite „mai relaxat”.
„Dacă privim evaluarea ca pe o sentință, atunci e o problemă, care vine cu noi de generații întregi de când eram amenințați de profesori. Teama asta de note și de notare este de fapt teama noastră generațională de catalogare, de pus într-o categorie de copil bun sau rău.
Testarea n-ar trebui să fie asta, ci o modalitate de a vedea într-un anumit moment cum stă copilul acela, cum pot să-l ajut și unde. Ar trebui să fie un prilej de feedback și comunicare.
Evaluările ar trebui făcute la început de an școlar, să știm de unde plecăm, pe ce construim și la final de an ca să măsurăm achizițiile. Pentru copil înseamnă prilej de feedback, iar pentru sistemul educațional înseamnă prilej de date cuantificabile în educație”, mai spune aceasta.
Ea consideră și că sistemul educațional din România duce lipsă de date.
„Nu are date pe care să poată să construiască intervenții”, precizează aceasta.
