Lidiia Vasylevska era o contabilă din Kiev în momentul în care forțele rusești au invadat Ucraina, când a fugit la Praga unde a găsit un alt loc de muncă și un mic apartament dintr-un cartier liniștit al capitalei Cehiei. Acum, la doi ani după ce a fugit de bombe, Lidiia Vasylevska este prinsă într-un alt tip de conflict, unul economic între țara sa natală și țara gazdă, transmite Bloomberg.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea ca refugiații să se întoarcă acasă pentru a menține economia ucraineană în funcțiune și a rezista Rusiei. În schimb, multe state din Europa Centrală și de Est se confruntă cu o criză de mână de lucru, iar țări precum Polonia și Cehia sunt reticente la ideea de a-i pierde pe muncitorii ucraineni, arată Agerpres.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Presiunea a crescut după ce, în discursul său de Anul Nou, Zelenski le-a spus ucrainenilor că trebuie să se decidă dacă sunt refugiați sau cetățeni, sau în cuvintele sale, victime sau câștigători.
"Când auzi așa ceva, te face să te simți că nu ai plecat doar, ci că ți-ai abandonat țara și că ești o persoană rea. Nu ar trebui să conteze unde ești, fiecare dintre noi poate ajuta în această situație indiferent de unde se află", spune Vasylevska, 51 de ani, care acum lucrează ca project manager pentru un ONG care îi ajută pe refugiați.
Țările din regiune au primit milioane de refugiați după decizia lui Vladimir Putin de a invada Ucraina, în luna februarie 2022. Guvernele est-europene le-au acordat statut special și le-au distribuit ajutoare financiare, chiar dacă, așa cum este cazul Cehiei, au redus între timp valoarea ajutoarelor și au întârziat să vină cu măsuri pe termen lung precum locuințe sau acces la credite bancare.
Luna trecută, Polonia a prelungit legislația care acordă refugiaților acces la piața muncii și prestații sociale până în luna septembrie 2025. Această prelungire va conferi ucrainenilor o mai mare stabilitate, a spus adjunctul ministrului polonez de Interne, Maciej Duszczyk. "Economia noastră are nevoie de muncitori", a subliniat Duszczyk.
La începutul războiului, până la 17 milioane de ucraineni, mai mult de o treime din populația țării, și-au părăsit locuințele. Potrivit Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR), la finele anului trecut, peste șase milioane de ucraineni erau refugiați peste hotare, o cifră care include aproximativ 1,3 milioane care au plecat în Rusia.
Banca Națională a Ucrainei prognozează că alte 400.000 de persoane vor pleca din țară în acest an din cauza unor probleme precum întreruperile în furnizarea de energie electrică și amenințările la adresa infrastructurii energetice. Eforturile destinate "creșterii integrării" ucrainenilor în țările gazdă au fost un stimulent pentru aceste plecări, a subliniat Banca Națională a Ucrainei într-un raport publicat la începutul acestei luni.
Ucrainenii au intrat pe piața muncii din Polonia și Cehia cu mulți ani înainte de izbucnirea războiului. Atunci când Rusia a atacat, mulți dintre acești ucraineni au revenit în țara lor natală pentru a se înrola. Absența lor se resimte în industrii precum construcțiile și transportul, susține Jacek Piechota, președintele Camerei de comerț polono-ucrainene. În multe companii poloneze, ucraineni reprezentau aproape o treime din forța de muncă.
Zelenski încearcă să îi convingă pe aliați să îl ajute să readucă înapoi în Ucraina mai mulți bărbați care pot să lupte pe front. Însă o serie de politicieni din Polonia și Ungaria au spus că nu îi vor trimite înapoi pe refugiații ucraineni atâta timp cât războiul continuă.
Există un motiv economic important pentru păstrarea ucrainenilor, în special în țările ai căror lideri s-au opus vehement imigrației în ultimii ani. De exemplu, companiile sunt obligate să caute muncitori mult mai departe pentru a coperi posturile noi create în uzine care construiesc automobile sau baterii.
Pe lângă ucraineni care erau în Polonia încă dinainte de război, țara găzduiește încă aproximativ 950.000 de refugiați. Contribuția lor la Produsul Intern Brut al Poloniei a fost cuprinsă anul trecut între 0,7% și 1,1%, potrivit unui raport al UNHCR și firmei de consultanță Deloitte. Conform acestui raport, gospodăriile refugiaților ucraineni din Polonia se întrețin singure, și 80% din veniturile lor provin din muncă, în condițiile în care noii sosiți au intrat pe piața muncii mai rapid decât se preconiza.
În Cehia, refugiații ucraineni au plătit taxe de două ori mai mari în primul trimestru al acestui an comparativ cu ceea ce au primit sub formă de beneficii sociale, arată datele Ministerului Muncii. Cehia are cea mai redusă rată a șomajului din UE, de 2,7%, ceea ce înseamnă că firmele au probleme în a găsi angajați. Majoritatea celor 350.000 de ucraineni din Cehia sunt femei cu copii însă în cazul celor ân vârstă de muncă, 72% sunt angajate, chiar dacă în poziții mai slab calificate decât cele pe care le aveau în Ucraina.
"Dacă vrem să fim sinceri, multe companii din Cehia depind de competențele și munca grea a refugiaților ucraineni. De exemplu, industria construcțiilor s-ar opri fără muncitorii ucraineni", spune Tomas Prouza, președintele principalului grup de lobby pentru industria de retail și ospitalității din Cehia.
