În toate marile orașe din Europa chiriașii se confruntă cu o diminuare semnificativă a ofertei, ceea ce duce prețurile la valori record, transmite Bloomberg.
Creșterea ratelor la creditele ipotecare i-a făcut pe oameni să renunțe la achiziționarea de proprietăți, tocmai când inflația a crescut costurile cu materialele de construcții, ceea ce afectat oferta de spații de locuit. Politicile guvernamentale și tendințele de pe piața muncii post pandemie i-au împins pe muncitorii străini calificați, care deseori pot plăti mai mult decât localnicii, spre orașe precum Paris, Dublin, Berlin și Lisabona, în timp ce revenirea studenților în sălile de curs după pandemie a dus în sus cererea în orașe precum Londra și Amsterdam.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Tendința de creștere rapidă a chiriilor după pandemie nu este unică Europei, dar a fost exacerbată pe continent de mărimea relativ mică a orașelor și concentrația mare de clădiri istorice cu dimensiuni reduse. Dacă guvernele nu vor lua măsuri, în special pe partea de ofertă, ele riscă să asiste la o creștere dramatică a inegalității deoarece persoanele care nu își permit să cumpere o locuință vor fi obligați să aloce o parte mai mare din veniturile lor pentru spațiile de locuit, scrie Agerpres.
"Chiriile cresc și asta face viața deosebit de grea pentru oamenii care nu au avuție transmisă de-a lungul generațiilor. Este o diferență foarte mare între un tânăr de 25 de ani care își caută o locuință, și ai cărui părinți sunt proprietari și cu proprietăți pe care le pot închiria, și tinerii care încep viața pe cont propriu", spune Christine Whitehead, profesor la London School of Economics.
Criza de spații de locuit este una acută în Amsterdam, pentru că acest oraș a devenit un magnet pentru străini, cu 18.000 de noi veniți care s-au mutat în acest oraș cu aproximativ 882.000 de locuitori în 2022. Companii precum ING Groep, Royal Philips și Just Eat Takeaway.com și-au extins forța de muncă în ultimii ani. Politicile fiscale favorabile au determinat multe companii internaționale precum Tesla și Netflix să își stabilească cartierul general european în acest oraș Însă această creștere extremă a populației a creat o criză de aproximativ 200.000 de spații de locuit, susțin edilii din Amsterdam într-un recent raport.
Și alte capitale europene sunt într-o situație similară. Populația Dublinului a crescut cu aproape 12% în ultimul deceniu, pe măsură ce reducerile de taxe oferite de guvernul irlandez a creat stimulente pentru mari companii din industria farmaceutică și din domeniul tehnologiei, precum Meta Platforms, Alphabet și Pfizer, să își înființeze aici cartierul lor general din Europa.
În multe orașe din Europa de Est, criza de spații de locuit și creșterea chiriilor este agravată de afluxul de refugiați ucraineni. Potrivit datelor Eurostat, chiriile din Estonia au crescut cu 22% în 2022. În acest condiții, chiriașii din Tallinn sunt forțați să facă compromisuri, mutându-se în locuințe mai mici și mai ieftine și să închirieze locuințe în micile orășele de la marginea capitalei, acolo unde este posibil să facă naveta, susține Risto Vahi, analist la firma de brokeraj imobiliar Uus Maa.
Guvernele au început să caute soluții, însă deseori optează pentru soluții pe termen scurt care tind să aibă consecințe negative. De exemplu, un sistem suedez de apartamente cu chirii controlate a creat o listă de așteptare de mai mulți ani în Stockholm și o piață de subînchiriere pe care șpăgile sunt ceva normal.
"Controlul chiriilor este cea mai proastă politică pe care o poți introduce pentru că limitează și mai mult oferta. Decidenții se concentrează în mod frecvent pe ce pot face astăzi, însă rezolvarea acestor probleme de ofertă durează cel puțin un deceniu", spune Djordy Seelmann, directorul general al platformei de închiriere HousingAnywhere, care operează în mai multe capitale europene.
Potrivit lui Seelmann un posibil model este Viena, unde autoritățile locale acordă 200 de euro oricărei persoane sub un anumit nivel de venit pentru a o ajuta să își plătească chiria. Aproximativ 500.000 de persoane, adică un sfert din locuitorii capitalei Austriei trăiește într-unul din cele aproximativ 220.000 de apartamente deținute de municipalitate și peste 3.700 de noi locuințe vor fi construite în următorii ani. Municipalitatea oferă, de asemenea, terenurile pe care le deține dezvoltatorilor care promit să aloce o parte din noile apartamente către chiriașii cu venituri reduse.
