Și atunci reprezentanții agenției au avut discuții la Guvernul României.
Acum, discuțiile au loc înainte ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe măsurile de reformă administrativă, menite să reducă și mai mult cheltuielile bugetare, și de relansare economică, dar mai ales înainte de adoptarea bugetului pentru 2026, prevăzută pentru luna februarie.
Agenția Fitch are prevăzută pentru 13 februarie o nouă evaluare de rating pentru România, conform datelor oficiale.
Premierul a arătat că anul acesta inflația ar trebui să scadă, adimțând că majorarea TVA are un efect ușor inflaționist.
”Anul acesta, ținta de inflație pe care în momentul de față se lucrează, vă rog să o luați cu titlul indicativ, ar trebui să fie 4-4,5%, în așa fel încât să atingem un deficit de cât mai aproape de 6%, peste 6%. Asta în condițiile în care, practic, jumătate din aceste 6% reprezintă două bânzile pe care trebuie să le plătim pentru creditele luate în anii anteriori sau pentru finanțarea datoriei curente”, a arătat Bolojan.
Întrebat dacă Guvernul va mai majora TVA, prim-ministrul a fost categoric: ”Nu, nu se impune acest lucru”.
Premierul Bolojan a mers anterior la BNR pentru a discuta cu Guvernatorul Mugur Isărescu.
Faptul că România a înregistrat o scădere a deficitului bugetar este „foarte important”, deoarece un deficit mare generează inflație și „neclarități” în ceea ce privește dezvoltarea economică a României, a spus Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.
„Deficitul bugetar reprezenta principala problemă, era generator de inflație, era generator de datorie publică, era generator de o serie întreagă de neclarități în ceea ce privește dezvoltarea economică a României și stabilitatea economică a României. Consolidarea fiscală a dat rezultate, ne permite să abordăm cu mai multă încredere - și cu sprijinul Guvernului - bătălia împotriva inflației, care este o funcție a Băncii Naționale. Așa că sunt câteva premize pentru în 2026, ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică și ceva mai stabile, care să se îndrepte în direcția care aduce această consolidare pe care o așteptăm cu toții de ceva vreme”, a explicat el.
El a spus că dobânda cheie, de 6,5%, este mult sub inflație.
Primele date ale bugetului 2026 indic un PIB prognozat de peste 2.000 miliarde lei.
Ministrul Finanțelor, Alexandur Nazare, a anunșat că la jumătatea lunii viitoare, cel mai probabil, va fi aprobată legea bugetului de stat.
Țara, al cărei rating de credit este cu doar o treaptă peste categoria “junk”, nerecomandată investitorilor, cu o perspectivă negativă, a aprobat unele măsuri pentru a reduce deficitul bugetar la 6,5% din produsul intern brut în acest an.
Totuși, va avea nevoie de mai multe reforme pentru a atinge un obiectiv-cheie de stabilizare a datoriei publice, a declarat Malgorzata Krzywicka, director la Fitch Ratings, într-un interviu pentru Bloomberg.
“Pentru România, reprezintă un efort de consolidare multiannual, care ar necesita măsuri suplimentare pentru a aduce deficitul mai aproape de cele ale țărilor comparabile. Chiar și atingerea unui deficit de 5% din PIB este încă un drum lung pentru România, având în vedere poziția de plecare slabă”, a spus Krzywicka.
După ce a depășit cea mai gravă criză politică de la prăbușirea comunismului, care a zdruncinat piețele financiare anul trecut, administrația pro-UE a României a adoptat o serie de creșteri de impozite pentru a reduce cel mai mare decalaj fiscal al blocului comunitar, de 9% din produsul intern brut, în 2024.
Deficitul a fost de puțin sub 8,4% din PIB anul trecut, a declarat marți șeful Trezoreriei, Șefan Nanu.
Deși obligațiunile românești și-au revenit în a doua jumătate a anului trecut, costurile de împrumut ale țării rămân printre cele mai mari din UE. Inflația a crescut și ea.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că reducerea costului datoriei este una dintre principalele sale priorități, deoarece guvernul va plăti aproape echivalentul a 3% din PIB în dobânzi în 2026.
Guvernul său nu a prezentat încă bugetul pentru 2026 și nici mai multe detalii despre ajustările fiscale suplimentare.
“Pentru noi, ceea ce este important este perspectiva stabilizării datoriei pe termen mediu. Deci, ce fel de consolidare este necesară pentru a stabiliza datoria și apoi dacă guvernul poate face acest lucru”, a spus Krzywicka.
Coaliția de guvernare din România, formată din patru partide cu agende politice conflictuale, a convenit asupra unui set de reforme, inclusiv o reducere cu 10% a cheltuielilor în administrația publică.
Aprobarea finală în parlament este încă în așteptare, iar riscurile la adresa stabilității politice au apărut după ce social-democrații, cel mai mare partid de guvernare, au declarat că își vor revizui poziția în coaliție până la sfârșitul lunii ianuarie.
Fitch estimează o creștere economică în România de doar aproximativ 1% în acest an și anul viitor, un ritm “relativ slab” în comparație cu ritmul de expansiune al României din trecut, care a impulsionat convergența economică și a susținut ratingul acesteia, potrivit oficialului Fitch.
“Fondurile UE rămân un element-cheie în analiza noastră, deoarece acesta este singurul tip de element anticiclic care poate ajuta România, având în vedere nevoile de consolidare”, a precizat Krzywicka.
Comentariile ei reflectă mesajul transmis de Fitch în toamnă, potrivit căruia reducerea deficitelor și stabilizarea datoriei guvernamentale sunt esențiale pentru îmbunătățirea ratingului României.
Într-un raport publicat în octombrie, Fitch a subliniat că disponibilitatea fondurilor UE, în special finanțarea în valoare totală de 21,6 miliarde de euro (sau 6,1% din PIB proiectat pentru 2025) prin PNRR, va oferi “singurul stimul anticiclic semnificativ, stabilind un prag pentru ratele de creștere a produsului intern brut pe termen scurt”.
