”Acest program finanțează și infrastructura duală și vorbim de cele două capete de autostradă Pașcani Siret, Pașcani Ungheni care vor fi finanțate din acest mecanism și aici avem o alocare de 4,2 miliarde de euro. Sunt componente de infrastructură extrem de importante nu doar pentru dezvoltarea acelei zone sunt componente extrem de importate și pentru mobilitatea militară.
Avem 9,6 miliarde alocați Ministerului Apărării Naționale (...) și avem 2,8 miliarde de euro alocate de Ministerului Apărării, zonei de apărare civilă, cât și instituțiilor din zona de siguranță și securitate națională”, a explicat șeful Cancelariei prim-ministrului Mihai Jurcă.
Până în anul 2030, toate sumele pe care Comisia le-a alocat din SAFE trebuie să fie cheltuite de fiecare stat membru care a depus un plan național. Acest credit beneficiază de o dobândă înscrisă la categoria AAA, România având categoria BBB, fiind un credit pe 45 de ani cu 10 ani perioada de grație.
Astfel, până în 2035 nu se vor face niciun fel de plăți pe rate, urmând ca din 2035 încolo să se facă plățile pentru ratele și sumele alocate.
Mecanismul are ca și principal obiectiv dezvoltarea industriei europene de apărare și asta implicit înseamnă și
Achizițiile vor fi efectuate pe diferite programe sau pe diferite categorii de proiecte în comun cu alte state membri ale Uniuni Europene sau în comun cu state din spațiu economic european.
O altă condișie este ca 65% din produsele achiziționate prin acest program să fie produse în Europa, iar componenta de software sau componenta critică a oricărui echipament sau program să fie deținută cu autonomie totală de către statul membru care face achiziția.
Mihai Jurcă a arătat că programul este o oprtunitate și pentru mediul privat.
”Obiectivul principal pe care noi îl avem prin aceste achiziții este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face atât prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare, dar acest lucru se poate face în special și cu industria privată din România. Și aici mă gândesc la companii care astăzi poate nu activează în domeniu militar sau care nu au activitate în domeniu dual, dar care într-o situație în care în România s-ar produce mai multe echipamente din zona militară sau cu aplicare duală, vor putea să intre în noi lanțuri de producție și de furnizare.
Vă dau un simplu exemplu. Dacă o companie care astăzi lucrează în domeniu auto și produce componente pentru domeniu auto la fel de simplu ar putea să facă o tranziție către industria de apărare producând același tip de componente dar, sigur, pentru echipamente militare și cu specificații militare. Ne dorim ca prin acest program o măsură sau un procent cât mai mare din produse sigur, acele care pot fi produse în România să se producă pe teritoriu național prin companii publice sau private din România”, a mai spus șeful Cancelariei.
Guvernul salută aprobarea de către Comisia Europeană a aplicației, iar în cursul săptămânii viitoare proiectele incluse propuse de țara noastră vor fi comunicate public.
După aprobarea Comisiei Europene, Consiliul urmează să adopte deciziile de punere în aplicare, iar ulterior, Comisia va finaliza acordurile de împrumut, primele plăți urmând să fie efectuate în martie 2026.
Aplicația României a fost aprobată alături de planurile depuse de Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia.
Regulamentul SAFE a fost adoptat la 27 mai 2025, ca parte a Strategiei „Pregătire 2030”, un pachet ambițios de apărare care oferă statelor membre ale UE pârghii financiare pentru a stimula o creștere a investițiilor în capabilități de apărare.
Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase.
Este a doua alocare ca ordin de mărime stabilită de Comisie.
De o alocare mai mare, conform propunerilor, beneficiază numai Polonia (43,73 miliarde euro), iar în urma României se situează, Franța și Ungaria (cu câte 16,21 miliarde euro), precum și Italia (14,9 miliarde euro). Celelalte țări membre UE au alocări provizorii de sub 10 miliarde euro.
”Este o aplicație în valoare de 16,6 miliarde euro din care 4,2 miliarde reprezintă finanțări care vor fi alocate pe componenta de infrastructură și peste 12 miliarde sunt dotări armată pentru Ministerul de Interne și pentru celelalte forțe din Sistemul de Apărare Națională.
Pe componenta de transporturi, cea mai importantă alocare peste 90% se referă la capetele de autostradă dinspre Moldova care nu mai aveau finanțare. Este vorba de legătura dintre pașcani pe lângă Iași cu Ungheni cu Republica Moldova și ,de asemenea, de legătura cu Ucraina, Pașcani pe lângă Suceava până la Siret”, a explicat Bolojan.
În data de 3 noiembrie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, și CEO Armin Papperger au participat la semnarea contractului privind înființarea societății Rheinmetall Victoria SA, rezultată din parteneriatul între Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și Rheinmetall. Compania din orașul Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari.
Participarea la programul SAFE are trei implicații majore.
1. Componenta de apărare, care presupune o planificare pe următorii 5 ani a achizițiilor de tehnică militară, care vor fi realizate în parteneriat cu țările europene, pentru creșterea capacității de apărare. Vom putea dezvolta fabrici de tehnică militară și vom deveni parte a lanțurilor valorice ale industriei de apărare europene.
2. Componenta bugetară. Achizițiile de tehnică militară din urmatorii 5 ani vor fi plătite din această alocare, un credit la dobânzi mult mai avantajoase decât am fi putut obține pe cont propriu, cu perioadă de grație de 10 ani și termen de rambursare de 40 de ani.
3. Componenta de infrastructură. Este propusă spre finanțare o infrastructură mixtă civilă și militară, capetele autostrăzilor din nord-estul României: A7 și A8, Pașcani- Suceava-Siret, respectiv Pașcani-Iași-Ungheni.
După alocarea acestei sume urmează negocierea tehnică pentru definitivarea listei proiectelor finanțate. Această negociere se va desfășura în septembrie și octombrie, după care va fi stabilită lista finală a proiectelor finanțate prin mecanismul SAFE.
Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul pentru acest instrument.
Programul este expresia solidarității europene față de nevoia unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare. Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.
