Prioritățile pieței de capital din România nu sunt foarte diferite de cele din alte țări ale UE, unde există, cel puțin în ultima jumătate de an, o recunoștere la nivelul cel mai înalt al Comisiei Europene a faptului că firmele antreprenoriale din Uniune au nevoie de un acces mult mai bun la finanțare, la surse de capital, spune, la emisiunea Academia de Guvernanță de la PROFIT NEWS TV, Andrei Burz-Pînzaru, Partener Deloitte Legal.
„Avem băncile care furnizează credite, însă, creșterea, și mai ales în contextul nevoii de investiții actuale, și aici mă refer la digitalizare, la tranziția energetică, traversăm o perioadă de transformări, care impactează foarte profund mediul antreprenorial, nu se poate face fără atragere de capital suplimentar.
Și când vorbim de atragere de capital suplimentar, vorbim de piețele de capital, bursele de valori și fondurile de investiții de private equity sau de venture capital.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În România aș spune că, cu atât mai mult lucrurile astea sunt adevărate, mai ales pentru că avem o clasă antreprenorială care a ajuns la maturitate, care concurează umăr la umăr cu multinaționalele, dar, ca să poată concura în continuare au nevoie de mai multă vizibilitate și de mai mult acces la capital”, spune acesta, adăugând că firmele antreprenoriale românești au, cu siguranță, și gradul de maturitate necesar pentru a accesa mecanisme mai sofisticate de finanțare, precum bursa de valori.
Adriana Lobdă, membru fondator Envisia - Boards of Elite și membru în consiliul de administrație al școlii de business, punctează faptul că, pe lângă accesul la capital, listarea la bursă oferă societăților și o mai mare vizibilitate și totodată și clienți noi.
„Partea de vizibilitate e în mod semnificativ sporită, povestea afacerii expusă în prospect capătă valențe noi, este urmărită pe parcursul timpului, oamenii sunt atrași, investitorii sunt atrași și, practic, companiile dobândesc, pe lângă un segment nou de investitori și un segment nou de clienți care dezvoltă o loialitate mai mare pentru produsul respectivei companii.
Adriana Lobdă, membru fondator Envisia - Boards of Elite
Firmele se bucură de încrederea generată de transparența în fața investitorilor și a publicului larg pentru că ele trebuie să aibă în vedere anumite standarde de conduită și de raportare, de prezentare a informațiile care nu întotdeauna sunt cele mai facile, dar, odată angajate pe acest drum devin rutină și nu în ultimul rând se bucură de credibilitate crescândă pentru că există o transformare substanțială din punct de vedere al guvernanței”, precizează Adriana Lobdă, adăugând că investitorii se uită din ce în ce mai mult la calitatea profesională și la reputația executivilor, dar și a membrilor în consiliul de administrație.
De altfel, pe lângă abilităților lor tehnice, membrii consiliilor de administrație au nevoie și de alte de calități interpersonale.
„Ei trebuie să știe să vadă contextul în care societatea respectivă se listează, să anticipeze parcursul viitor, trebuie să aibă capacitatea de a influența constructiv, trebuie să înțeleagă care sunt interesele părților interesate și încotro se duc aceste interese așezate la masă pentru a le putea calibra în interesul companiei pe care o deservesc și, de asemenea, în momentul în care vin cu un punct de vedere trebuie să aibă o susținere, o documentare foarte bună a acestui punct de vedere pentru a câștiga credibilitatea celorlalți. Deci, vorbim de o altă natură complexă a competențelor membrilor de board față de cele strict tehnice”, mai spune aceasta.
Ea observă și o schimbare a rolului board-ului față de anii trecuți. Dacă până acum board-ul avea rol mai degrabă de monitorizare, astăzi el se îndreaptă către un rol de partener vis-a-vis de activitățile executivilor.
„Membrii de board au un rol în partea de pre-listare, un alt rol în partea de listare și apoi, când societatea se listează cu succes, urmează un rol legat de „îndeplinirea promisiunii”. Așadar, oamenii aceștia trebuie să aibă o claritate și o abilitate extraordinară de a cultiva relația cu executivul și cu părțile interesate.
Se observă o tendință de tranzit a puterii de decizie, nu în sensul operațional, ci strategic, de la CEO/executivi către board, board-ul devine mult mai angajat, implicat în rol față de trecut. De aici nevoia ca membrii de board să interacționeze foarte bine cu nenumărații agenți care intervin în procesul de listare, de la intermediari, avocați, auditori, consultanți și una din competențele lor trebuie să fie această abilitate de a gestiona relațiile cu aceștia și să calibreze interesele”, explică Adriana Lobdă.
Andrei Burz-Pînzaru adaugă că, dincolo de admirația datorată antreprenorilor locali pentru realizarile obținute, tranziția de la o societate deținută privat la una listată pe bursă presupune o profesionalizare sub foarte multe aspecte, inclusiv sub aspectul relației fondator - board – conducere executivă.
„Apare această distincție care, înainte de a fi admis la tranzacționarea pe bursă, uneori există sau nu. Adică, de multe ori, fondatorul este chiar CEO-ul societății, poate fi și administrator unic. În momentul în care este admis la tranzacționare, trebuie să consulte Codul bursier, trebuie să pregătească nu doar actul constitutiv, ci și echipa și asta înseamnă inclusiv și echipa de membrii ai consiliului de administrație. Mai mult decât atât, tot de această profesionalizare ține faptul că între membrii consiliului de administrație trebuie să fie inclusiv unii dintre ei considerați independenți”, afirmă acesta.
Conceptul de administrator independent, continuă el, ține și de o schimbare de paradigmă.
„Una este situația în care eu sunt fondatorul, conducătorul businessului meu și alta e situația în care am deschis societatea către o plajă mare de investitori și în care trebuie să am un CEO, care poate fi în continuare fondatorul dacă își dorește lucrul acesta, dar care are nevoie să fie supravegheat și de un consiliu de administrație.
Și asta ține de acest demers de profesionalizare și asta e zona în care aș spune că e de lucru în continuare, dar nu pentru că România e în urma altor țări, ci pentru că e un subiect perpetuu pe agenda tuturor tipurilor de societăți private din toată lumea și anume, subiectul delimitării rolurilor și a modului în care își exercită rolurile administratorii, administratorii independenți și relația lor cu executivul și cu acționarii”, precizează Andrei Burz-Pînzaru.
Companiile care se pregătesc pentru listare, adaugă el, trebuie în primul rând să se familiarizeze cu legislația care o să le fie aplicabilă și cu codul de guvernanță al BVB, care nu are forța juridică a unei legi, dar, în cazul în care un emitent admis la tranzacționare alege să nu respecte acest cod de guvernanță, va trebui să vină cu explicații.
„Iar explicațiile respective trebuie să fie suficient de convingătoare, pentru că, altfel, pot să nască niște semne de întrebare pentru investitori”, atrage atenția acesta.
Codul de guvernanță al BVB își propune să dea niște linii directoare, care să informeze administratorii unei societăți cu privire la o serie de criterii pe care aceștia trebuie să le ia în considerare, precum relația cu investitorii, modul în care se comunică cu ei, modul de luare a deciziilor, de gestionare a riscurilor, politica de dividende, de remunerare a conducătorilor societății și toate acestea într-un registru de transparență cât mai mare față de investitori.
„În momentul în care ți-ai listat firma, trebuie să înțelegi faptul că ai o serie întreagă de investitori pe care vrei să poți conta în momentul în care faci o majorare de capital social, ai interesul ca investitorii respectivi să investească. Și, pentru că ai acest interes, le datorezi la rândul tău o oarecare formă de transparență”, precizează Andrei Burz-Pînzaru.
Despre prospectul de ofertă publică, acesta afirmă că este, practic, contractul semnat între societate și viitorii investitori.
„El are un conținut elaborat, vorbim de un document de peste 100 de pagini, standardizat la nivelul UE. Și ăsta e un lucru bun, pentru că această standardizare permite așa-zisa pașaportare a prospectului. Eu pot ca emitent din România să fac un prospect de ofertă și dacă cred că aș putea să găsesc investitori interesați în alte țări din UE, pot să adresez oferta pe teritoriul oricărui asemenea stat cu o procedură foarte simplă”, explică el.
„Din punct de vedere al board-ului, conducerii societății, acolo trebuie să existe conștientizarea faptului că vorbim de asumarea unor obligații față de acești investitori și anume, informațiile, așa cum sunt prezentate despre societate atât cele pozitive, cât și zonele de risc, pentru că într-un prospect de ofertă trebuie să descriu și riscurile care pot să vizeze societatea sau instrumentele financiare pe care le emit.
Acele informații sunt informații pe baza cărora investitorii iau decizia de investiție. Drept urmare, o informație eronată poate în extreme să atragă inclusiv răspunderea societății și a celor care au contribuit la redactarea prospectului”, completează acesta.
Andrei Burz-Pînzaru atrage atenția că board-ul unei companii și conducerea executivă joacă un rol foarte important în toate fazele admiterii acesteia la tranzacționare.
„Ce fac membrii board-ului este să ia act de voința acționarilor exprimată prin adunarea generală, în care se aprobă niște strategii, niște bugete, un business plan și board-ul e cel care se asigură că conducerea executivă duce la îndeplinirea acestor lucruri și, de asemenea, se asigură și că riscurile care pot să vizeze societatea sunt gestionate adecvat”, subliniază acesta.
Pentru listare, Adriana Lobdă recomandă companiilor să dedice foarte mult timp întrunirilor de discuție de strategie, de stabilirea clară a obiecgivului și poziționării viitoare, de determinare a competențelor celor care vor sta în board-ul viitor și de alocare a resurselor necesare în companie.
„O realitate foarte bine însușită este și partea aceasta de update. Din când în când mai trebuie să mergi și la școală, să te mai informezi pe ce se mai întâmplă în lume, care sunt provocările membrilor de board din alte geografii, care au trecut prin această experiență și să ai posibilitatea să împărtășești cu ei aceste provocări pentru a-ți sluji ție în organizația ta și rolului cu care ai fost investit și, de asemenea, să ai partea aceasta de maturitate permanentă să te auto-evaluezi”, mai spune Adriana Lobdă.
ENVISIA – Boards of Elite este prima școală de afaceri din Europa Centrală și de Est, care oferă educație de ultimă generație, servicii de mentorat și de consultanță pentru membrii consiliilor de administrație (președinți, membri non-executivi, membri executivi) profesioniști de nivel C-Suite și profesioniști de mare calibru, prin intermediul unor parteneriate prestigioase.
Envisia oferă programe și cursuri pentru dezvoltarea competențelor și abilităților de leadership, servicii de evaluare a board-readiness și board fit, coaching & mentoring la nivel de consiliu de administrație.
Envisia are parteneriate educaționale de prestigiu cu universități, organisme de reglementare și asociații profesionale internaționale și naționale.
„Codul BVB este într-un proces de actualizare și contribuim prin experiența școlii și a membrilor la actualizarea acestuia. Avem o serie de principii de guvernanță care pun în lumină rolul crescând sau rolul evoluat al membrilor de board în asigurarea unei guvernanțe potrivite fiecărei organizații și potrivite evenimentelor sau stadiului de viață în care se află compania”, afirmă Adriana Lobdă.
„În urma unei cercetări de piață pe care am realizat-o în cadrul programului de master „In Board Practice and Directorship” livrat de Henley Business School în parteneriat cu Envisia în România am observat care au fost factorii care au dus la succesul sau insuccesul unei listări la bursă.
În primul rând separarea foarte clară a rolurilor dintre board și executiv. Acesta a fost unul dintre factorii care au determinat insuccesul câtorva listări. Pe de altă parte, zona aceasta de înțelegere a intereselor.
Un membru actual de board trebuie să poată să identifice aceste interese ale acționarilor și să le calibreze în beneficiul companiei, nu doar al unui acționar sau grup de acționari. Totodată e foarte importantă prezența și contribuția membrilor independenți în board-ul companiei”, completează ea.
