Salariile românilor au avut o creștere de o constanță deosebită în ultimii 10 ani. Odată introdusă inflația în ecuație, pentru evaluarea puterii de cumpărare a acestor salarii, apare că cea mai benefică perioadă a fost 2015 - 2016, marcată în general de performanțe economice majore al țării, pe fondul unei relaxări fiscale majore.
În 2025, Profit.ro împlinește 10 ani de la lansare.
Creșterea totală a câștigului salarial mediu net între 2014 și 2024 a fost de 209%, cu o creștere medie anuală medie de aproape 12%, conform analizei Profit.ro.
În ultimii 10 ani, evoluția salariilor a fost constantă, cu încetiniri temporare, ultima având loc chiar anul trecut. După o accelerare constantă între 2015 și 2017, totul s-a temperat în 2018.
Între 2020 și 2021, ritmul s-a redus, pe fondul încetinirii activității economice din cauza măsurilor de distanțare socială impuse de stat în pandemia COVID 19. Din 2022 a avut loc din nou o revenire. În 2024, ritmul de creștere a salariilor a încetinit din nou. Însă deviațiile de la media anuală sunt foarte mici.
Cele mai “bune” salarii au fost în 2015 - 2016
Privim în paralel evoluția salariilor și a inflației pentru a vedea impactul real asupra puterii de cumpărare.
La începutul perioadei, între 2015 și 2016, salariile au cunoscut o creștere semnificativă, în timp ce rata inflației a fost negativă, ceea ce a condus la o îmbunătățire clară a veniturilor reale.
Lucrurile s-au schimbat după 2017, când inflația a început să urce din nou, iar diferențele dintre creșterea salariilor și prețuri s-au redus.
Deși salariile au continuat să avanseze cu un ritm constant de peste 10% pe an, inflația mai ridicată, în special în 2018, a micșorat acest avantaj. Aceasta a marcat începutul unei perioade mai echilibrate, în care salariile au ținut pasul cu inflația, fără a genera câștiguri reale notabile.
Situația a devenit mai complicată în perioada 2021-2023, când inflația a atins niveluri foarte ridicate, depășind 10% pe an. Deși salariile au continuat să crească, ritmul lor a fost în mai multe momente aproape egal cu cel al prețurilor, ceea ce a dus la o stagnare a puterii de cumpărare. În mod special, anul 2022 a fost deosebit prin contrastul între o inflație galopantă de 13,8% și o creștere salarială care, deși prezentă, nu a mai produs o îmbunătățire semnificativă a veniturilor reale.
Pe ansamblu, ultimul deceniu a fost marcat de o creștere constantă a salariilor, iar perioadele de inflație de la începutul intervalului, scăzută sau negativă, precum 2015-2016, au fost cele mai benefice pentru salariații. În schimb, anii cu inflație ridicată, mai ales după 2020, au erodat o parte din câștigurile realizate.
Ce s-a întâmplat în 2015 - 2016: reducerea TVA
În anii 2015 - 2016, România a traversat schimbări politice și economice semnificative. În 2015, guvernul a fost condus de Victor Ponta până în noiembrie, când acesta a demisionat în urma protestelor generate de incendiul din clubul Colectiv. Ulterior, Dacian Cioloș a fost numit prim-ministru, conducând un guvern tehnocrat până la începutul anului 2017.
Din punct de vedere economic, România a înregistrat o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 3,9% în 2015 și de 4,8% în 2016, aceste rate fiind printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană în acea perioadă.
Această expansiune economică a fost susținută de creșterea consumului intern și de măsuri fiscale favorabile, precum reducerea TVA de la 24% la 19% și introducerea cotei reduse, de 9%, la alimente, de către guvernul Ponta. Iar măsurile fiscale au fost menținute de guvernul tehnocrat.
În ceea ce privește inflația, România a experimentat atunci rate negative în 2015 (-0,6%) și 2016 (-1,5%), ceea ce a dus la o creștere a puterii de cumpărare a populației. Această deflație a fost influențată de scăderea prețurilor la energie și de reducerile de taxe.
Datele din text aparțin Institutului Național de Statistică și Băncii Naționale a României. Nivelul câștigului salarial mediu net este cel din luna noiembrie a fiecărui an, pentru a evita veniturile influențate de bonusurile de sfârșit de an din lunile decembrie.
