Populația rezidentă a României în ultimii 10 ani, între 2014 și 2024, a avut o scădere mare și constantă, de la aproximativ 19,9 milioane la 19,06 milioane persoane, arată datele oficiale analizate de Profit.ro. Dincolo de lupta pierdută între rata de natalitate în scădere și îmbătrânirea populației, există și migrația, care a scăzut continuu numărul locuitorilor, dar care a ajutat în ultimii ani, având sold pozitiv, alimentat de românii care se întorc acasă și străinii care se stabilesc în România.
În 2025, Profit.ro împlinește 10 ani de la lansare.
Natalitate scăzută: România a înregistrat în 2023 cea mai mică natalitate din ultima sută de ani, contribuind semnificativ la declinul demografic. Autoritățile și specialiștii au lansat atunci un semnal de alarmă privind rata natalității. Acum, potrivit celor mai recente statistici, în 2024, până la 12 octombrie, s-au înregistrat doar 96.000 de nașteri. Aceasta în condițiile în care în tot anul 2023 au fost 155.000 de nașteri.
Cu toate acestea, vis-a-vis de UE stăm mai bine la rata natalității. Cu 9,4 născuți la mia de locuitori, România se situează printre țările cu o rată a natalității mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalității în UE-27 a fost în anul 2022 de 8,7 născuți la mia de locuitori.
Mortalitatea crescută și cauzele ei
Rata mortalității a rămas relativ constantă în ultimii 10 ani, menținând un impact negativ asupra creșterii naturale a populației. Rata mare a mortalității se explică printr-o combinație de factori demografici, economici, sociali și de sănătate publică.
Afecțiuni cronice și stil de viață nesănătos: Bolile cardiovasculare și cancerul sunt principalele cauze ale mortalității în România, conform datelor INS. Consumul ridicat de alcool, dieta nesănătoasă, fumatul și sedentarismul au un impact negativ asupra sănătății populației.
Acces slab la servicii medicale: Zonele rurale suferă de lipsa infrastructurii medicale și de personal calificat, ceea ce duce la întârzieri în diagnosticare și tratament. Accesibilitatea redusă la medicamente și tratamente moderne agravează situația, scrie în Raportul Ministerului Sănătății - Strategia Națională de Sănătate 2021-2027.
Mortalitatea maternă și infantilă: România are una dintre cele mai mari rate de mortalitate infantilă din Uniunea Europeană, cauzată în principal de lipsa accesului la servicii prenatale de calitate și condiții precare de viață în zone defavorizate.
Creșterea ponderii populației vârstnice: O proporție semnificativă a deceselor din România provine din segmentul populației de peste 65 de ani, ca urmare a bolilor legate de vârstă. Este principalul motiv al scăderii populației în ultimii zece ani.
Efectele pandemiei de COVID-19
În perioada pandemiei, mortalitatea generală a crescut semnificativ. Decesele cauzate direct de virus, alături de cele asociate cu întreruperea serviciilor medicale obișnuite, au avut un impact major. În 2021, România a înregistrat unul dintre cele mai ridicate surplusuri de mortalitate din UE, potrivit Our World in Data. Numărul victimelor pandemiei este estimat pentru România la 68.000. A fost, după toate rapoartele, o perioadă care a afectat consistent populația țării.
Campioni la accidente mortale în UE
România are o rată ridicată a accidentelor rutiere fatale comparativ cu alte țări europene. România are una dintre cele mai mari rate de morți în accidente rutiere la milionul de locuitori din Uniunea Europeană, 81 de cazuri în 2023, dublu față de media UE.
De asemenea, accidentele de muncă și violența domestică contribuie la mortalitatea în rândul populației active, dar sunt mult în urma accidentelor rutiere.
Românii se întorc acasă. Străini se stabilesc în România
Emigrarea masivă, în special a populației tinere și active, a redus considerabil numărul rezidenților, însă în ultimii ani, întoarcerea românilor din străinătate și creșterea numărului de imigranți au contribuit pozitiv la balansarea numărului populației rezidente.
Conform INS, la 1 ianuarie 2024, România a înregistrat un sold migratoriu pozitiv de 81.988 persoane. Acest surplus a contribuit la creșterea populației rezidente cu aproximativ 9.900 de persoane. (INS)
În 2023, numărul imigranților a fost de aproximativ 160.000 de persoane, o creștere semnificativă față de anii anteriori. Majoritatea au provenit din țări precum Republica Moldova, Ucraina, Turcia și Siria.
Deși în scădere față de deceniile anterioare, numărul persoanelor care au părăsit România în 2023 s-a situat în jurul valorii de 80.000 de persoane. Cele mai frecvente destinații au fost Germania, Italia și Marea Britanie, potrivit Eurostat.
