Numărul unităților cu activitate de cercetare-dezvoltare (CD) s-a redus drastic în ultimii 10 ani, între 2013 și 2023. România este ultima din UE la cercetare, arată o analiză Profit.ro.
În 2025, Profit.ro împlinește 10 ani de la lansare.
În zece ani, numărul de unități de cercetare s-a redus la nivel național de la 920 la 468.

Scăderea abruptă a fost provocată de dispariția unităților din mediul de privat, aici fiind o scădere de la 623 la 198.
O evoluție negativă a fost și în sectorul guvernamental și cel al învățământului superior, dar diferențele nu ating nivelul de fenomen.
România a înregistrat cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru cercetare raportate la PIB din Uniunea Europeană, cu doar 0,47%.
Această situație este accentuată de un raport dezechilibrat între cheltuielile private și cele publice, de aproximativ unu la doi, indicând o alocare redusă de resurse din partea mediului de afaceri
Motivele: fiscalitatea și birocrația
Un factor descurajant pentru companii îl reprezintă facilitățile fiscale limitate. De exemplu, o investiție de 1.000.000 euro în CD poate aduce o reducere a impozitului pe profit de aproximativ 80.000 euro (8%) în România, comparativ cu până la 38% în Polonia, arată un raport KPMG.

Birocrația excesivă și reglementările complexe reprezintă obstacole majore pentru dezvoltarea CD în România. Procedurile administrative greoaie și lipsa de transparență pot descuraja inițiativele de cercetare și inovare .
De asemenea, companiile ezită să aplice pentru facilități fiscale din cauza percepției că activitățile de CD se desfășoară doar în laboratoare, neînțelegând că și dezvoltarea de noi produse sau procese poate fi eligibilă.
1% din PIB - acesta este noua țintă asumată de autorități prin Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare în perioada 2022-2027, țintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuția fondurilor private.