De fiecare dată când statul a modificat regimul microîntreprinderilor, s-a văzut instant în încasările bugetare din această zonă a economiei. O listă a schimbărilor fiscale, suprapusă uneia cu încasările din ultimii 10 ani din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, obținută de Profit.ro de la ANAF, confirmă această reacție financiară.
În 2025, Profit.ro împlinește 10 ani de la lansare.
În 2004, statul român introducea sistemul de impozitare specială a microîntreprinderilor. Măsura era gândită de ministrul de-atunci al Finanțelor, Mihai Tănăsescu, cel care făcuse și Codul fiscal, și era croită ca o măsură de ajutorare a întreprinderilor mici, care acoperea, în fapt, una de majorare a veniturilor statului dintr-un domeniu caracterizat la acea dată de evaziune fiscală.
Plafonul de încadrare a fost de 100.000 euro, iar cota de impozitare era de 3% pe veniturile microîntreprinderii. Din condiții făcea parte și faptul că trebuia să aibă între 1 și 9 salariați.
În 2007, Guvernul punea barieră veniturilor din consultanță și management pentru impozitul micro, suspectând că foarte mulți români începuseră să folosească regimul pentru plata unor venituri de tip salarial.
După numeroase modificări ce au intervenit după aderarea la UE, regimul este suspendat în 2010, reintrodus ulterior, pentru ca în 2013 Guvernul să hotărască reducerea pragului de la 100.000 de euro la 65.000 de euro.
În ultimii 10 ani, pentru care avem disponibile veniturile statului din impozitul pe microîntreprinderi, au continuat modificările frecvente ale acestui regim.
În 2016 a avut loc din nou o revenire la 100.000 euro și s-a schimbat modul de impozitare - aplicarea cotei de 3% pentru firmele fără salariați, 2% pentru firmele cu 1 salariat și 1% pentru firmele cu cel puțin 2 salariați.
În 2017, numărul cotelor de impozitare a fost redus la două: 1% pentru firmele cu salariați și 3% pentru firmele fără salariați. Tot atunci, plafonul a fost crescut la 500.000 de euro, pentru ca în 2018 plafonul să fie majorat la 1 milion de euro.
Regimul nu a mai fost modificat până în 2022, marcând cea mai lungă perioadă de stabilitate la acest capitol (Guvernele Dăncilă și Cîțu).
În 2023, plafonul a scăzut din nou la 500.000 de euro și s-au reintrodus limite pentru anumite tipuri de cheltuieli, precum și cote diferențiate de 1% și 3%, din 2024.
Cum au evoluat veniturile statului din impozitul micro la fiecare schimbare de regim
Graficul următor prezintă evoluția veniturilor bugetare din impozitul microîntreprinderilor între 2014 și 2024, alături de principalele schimbări legislative.
2014–2016:
Veniturile erau relativ constante (~1,2 miliarde lei), reflectând un regim stabil. Creșterea plafonului în 2016 nu a avut un impact imediat asupra veniturilor.
2017–2018:
Veniturile au crescut semnificativ odată cu creșterea plafonului la 1.000.000 euro, permițând mai multor firme să beneficieze de regimul de microîntreprindere. Majorarea plafonului a dus la extinderea bazei fiscale.
2019–2022:
Veniturile au crescut moderat (~2,6 miliarde lei), sugerând stabilitate. În această perioadă, plafonul a rămas constant la 1.000.000 euro, iar impozitul pe venit a continuat să fie la cote înalte.
2023:
Reducerea plafonului la 500.000 euro a dus la scăderea veniturilor (~2,3 miliarde lei). Firmele mai mari au fost excluse din regimul microîntreprinderilor.
2024:
Introducerea plafonului de 60.000 euro pentru cota redusă de 1% și menținerea plafonului general la 500.000 euro. Datele preliminare arată o ușoară creștere.
Evoluția veniturilor statului din impozitul micro în ultimii zece ani
Sursa datelor: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). *Pentru 2024 sunt date preliminare, la 30 decembrie.
Cunoscutul consultant fiscal Mihaela Mitroi scria într-un editorial publicat anul trecut că "se observă o scădere constantă și chiar progresivă a numărului de microîntreprinderi în special după perioada anilor 2018-2022, perioada cea mai stabilă din istoria acestora. Mass media, pentru anul 2020, preconizează existența a mai mult de 1 milion microîntreprinderi, în anul 2022 numărul acestora a scăzut cu 15%, în 2023 cu 33%, iar acum în 2024 se estimează o scădere de circa 33% de asemenea, astfel încât sunt de așteptat că vor rămâne în jurul a 300.000 de astfel de companii.
O analiză recentă publicată de Eurostat arată că în 2023 la nivelul UE sunt 24,4 milioane de întreprinderi mici și mijlocii din care microîntreprinderile sunt marea majoritate (circa 19 milioane), adică companiile care au mai puțin de 9 angajați. Aceeași publicație arată că contribuția acestor companii la economia europeană formează coloana vertebrală a acesteia, întrucât ele cuprind aproximativ 99,8% din totalul afacerilor din UE și produc 52% din valoarea adăugată totală la nivelul UE. Nu în ultimul rând se menționează că aproape 85 milioane de persoane sunt angajați de IMM-uri. (...)
Deși Uniunea Europeană recunoaște necesitatea susținerii acestor tipuri de companii, România este supusă unei presiuni continue și constante de a elimina un regim fiscal care are ca scop tocmai susținerea acestora. În situația în care se renunță la regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor, ar trebui să existe în schimb un pachet de măsuri care să ajute companiile mici, aliniindu-ne astfel obiectivelor Uniunii Europene care a înțeles că sistemul de impozitare clasic dă naștere unui grad semnificativ de complexitate astfel întreprinderile mici se vor confrunta cu costuri ridicate de conformare, reprezentând o sarcină fiscală proporțional mai mare pentru acestea comparativ cu întreprinderile mari. (...) Microîntreprinderile nu doar că generează locuri de muncă și stimulează inovația locală, dar sunt și o componentă crucială în structura economică a țării, aducând flexibilitate și reziliență în fața fluctuațiilor economice. Prin menținerea unui regim fiscal favorabil, cum este cel de impozitare a microîntreprinderilor, statul poate juca un rol decisiv în promovarea unui mediu de afaceri dinamic și competitiv.
În concluzie, este esențial ca regimul fiscal dedicat microîntreprinderilor să fie nu doar păstrat, dar și îmbunătățit constant, pentru a răspunde cât mai eficient provocărilor economice curente și viitoare".
