Conceptul de „Sănătatea Nouă” înseamnă în primul rând regândirea sistemului de sănătate, dar și creșterea nivelului de finanțare, astfel încât să se ajungă la un nivel al finanțărilor în sistemul de sănătate de 9% din PIB, spune, la Profit Health.forum, Ioana Bianchi, Director de relații externe în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
În statele membre UE, nivelul de finanțare în sistemul de sănătate este de 10,4% din PIB.
Evenimentul a fost organizat cu spriijinul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Medima, MSD, Regina Maria, Salt Bank
Aceasta aduce în discuție și memorandumul aprobat anul trecut, care-și propune să găsească modalități de parteneriat între autorități și industrie pentru a stimula inovațiile în sănătate.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
„Pentru ca acest memorandum să devină realitate, la fel cum este în alte țări europene sunt necesare câteva lucruri. În momentul în care vorbim de industria farmaceutică, avem 2 unghiuri de abordare. Industria farmaceutica nu ar exista dacă nu ar exista pacienții care trebuie tratați. Dar, în același timp, e o industrie, care are nevoie de predictibilitate, acesta element fiind unul dintre cei mai importanți factori care determină deciziile de investiții”, mai spune Ioana Bianchi, subliniind și importanța studiilor clinice, despre care afirmă că reprezintă „o mare oportunitate pentru România”, și investițiile în acest sector.
În 2023 au fost aproximativ 265 de studii clinice desfășurate în România, iar Strategia Națională de Studii Clinice își propune să tripleze acest număr până în 2026. Să sperăm că vom reuși acest lucru măcar până în 2030.
„Pentru a crește acest număr de studii clinice sunt câțiva factori necesari. Pe lângă existența hub-urilor de excelență în cercetare, cum există în Londra, Barcelona, a centrelor în excelență la nivelul spitalelor și specialiștilor de talie mondială, mai sunt 2 aspecte extrem de importante, precum să avem acele standarde de tratament și diagnostic la nivel european cu care să se poată compara medicamentele din studii și să vedem ce se întâmplă cu pacienții care erau tratați cu acele medicamente, odată ce studiul clinic s-a terminat”, explică Ioana Bianchi.
Ea atrage atenția și asupra termenului îndelungat de așteptare pentru accesarea anumitor medicamente, în special pentru cele care tratează bolile oncologice.
„La sfârșit anului trecut erau 80 medicamente și indicații care așteptau din august 2022 să înceapă negocierea pentru așa-numitele contracte cost-volum în care riscul financiar este partajat între autorități și industrie. Din toamna anului trecut, când a fost pusă pentru prima dată în transparență decizională, există o listă de medicamente rambursate, o actualizare a acestei liste, care nici până în ziua de astăzi nu a fost aprobată.
Importanța diagnosticării precoce a unor boli, precum bolile oncologice, medicamentele destinate acestor tipuri de bolnavi așteaptă în medie 400 de zile de la emiterea unei decizii pozitive de rambursare de către Agenția Națională a Medicamentului până când vor ajunge să fie introduse în acest draft legislativ. Încrederea se bazează pe predictibilitate”, precizează aceasta.
