Resursa umană specializată - medici și asistenți medicali - este deficitară și în România și prost repartizată în teritoriu, mulți oameni având acces limitat la serviciile de sănătate.
Sistemul românesc de sănătate suferă din cauza risipei banului public, a relației grele, marcată de redundanțe, dintre pacient și medic, cauzată de lipsa digitalizării și legislația învechită și lipsa de medici în foarte multe zone din țară, inclusiv în București.
Există însă și soluții, prezentate la Profit Health.forum.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu spriijinul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Medima, MSD, Regina Maria, Salt Bank
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Resursa umană specializată, medici și asistenți medicali, este deficitară și în România și prost repartizată în teritoriu, mulți oameni având acces limitat la serviciile de sănătate, a arătat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
O soluție parțială pentru această problemă o reprezintă telemedicina și dezvoltarea tehnologiilor moderne, asistate de inteligența artificială, iar programele de investiții, din fonduri bugetare și europene, au în vedere acest lucru, a spus ministrul.
Accesul la servicii de sănătate este condiționat de toate aceste eforturi financiare, dar problema resurselor umane din sănătate este o problemă globală și România nu se plasează în afara aceste probematici, potrivit ministrului Sănătății.
Digfitalizarea rapidă și telemedicina pot diminua din presiunea pe sistemul medical în această privință, a arătat ministrul, care a precizat că dotarea cabinetelor de meidicină de familie a crescut în perfomanță, cu ajutorul PNRR, iar platformele digitale care să facă posibil consult și analize de la distanță pot fi realizate în ritm mai rapid.
Alexandru Rafila a apreciat că în momentul de față, comparând perfomanța sistemului de sănătate cu finanțarea, performanța este una bună, iar ceea ce se întâmplă în alte țări mai dezvoltate, care au liste de aștepare care se întind pe luni, nu se întâmplă în România.
”O să lucrăm ca să-i ajutăm în primul rând pe cei din zone mai puțin favorizate să aibă acces la servicii de sănătate și programele la care lucrăm, inclusiv de investiții, vor avea în vedere acest lucru”, a mai spus ministrul.
Acesta a subliniat însă că este nevoie de o bună coordonare și colaborare între toate instituțiile cu atribuții în domeniu.
România a obținut 12 avize în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce reprezintă aproape jumătate din totalul necesar, a anunțat Luca Niculescu, Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe.
Acesta a subliniat că țara noastră a intrat într-o etapă intensă, în care eforturile se concentrează pe finalizarea evaluărilor tehnice.
„Reformele pe care le-am făcut deja au un impact pozitiv. OCDE vorbește despre politici mai bune pentru vieți mai bune, și exact în această direcție trebuie să mergem și noi”, a declarat oficialul, apreciind că aderarea va aduce mai multă predictibilitate și mai puțină improvizație în deciziile publice.
România, în linie dreaptă spre OCDE Oficialul a explicat că România a început formal procesul de aderare în anul 2022 și a încheiat deja o parte semnificativă din cele peste 20 de comitete de evaluare – echivalentul capitolelor de negociere din procesul de aderare la Uniunea Europeană. Printre cele finalizate se numără și cel dedicat sănătății, încheiat acum două luni.
OCDE, organizație fondată după Planul Marshall, s-a transformat dintr-un organism cu obiective economice în unul care promovează și bunăstarea socială. Astăzi, politicile de sănătate ocupă un loc important în evaluările sale. România speră ca aderarea propriu-zisă să aibă loc în cursul anului viitor.
Digitalizarea, inovația și eficiența – în centrul evaluării OCDE Un element important în obținerea avizului pentru capitolul „Sănătate” a fost digitalizarea sistemului medical.
OCDE pune accent pe două concepte-cheie în sănătate: eficiența și echitatea. Evaluarea a vizat inclusiv accesul la servicii medicale, inovația, dar și experiențele pacienților. „Reprezentanții OCDE au discutat cu foarte mulți pacienți. Faptul că în România se poate obține, în unele cazuri, acces mai rapid la servicii medicale decât în alte state, a fost remarcat ca un punct pozitiv.”
Chiar dacă România a trecut de această evaluare, autoritățile au primit și o serie de recomandări pe termen mediu și lung. Oficialul s-a arătat convins că aceste recomandări vor fi valoroase pentru continuarea reformelor.
Rapoartele OCDE – disponibile gratuit și esențiale pentru politici publice
Un alt aspect semnalat a fost accesul liber la datele și analizele OCDE. „Până recent, un raport putea costa și 70–80 de euro. Acum sunt gratuite și reprezintă probabil cea mai importantă sursă de statistici și analize pentru politici publice”, a explicat oficialul, adăugând că el însuși citește periodic aceste materiale pentru a urmări tendințele internaționale.
România este, de asemenea, activă în cadrul OCDE. Țara noastră a fost prima care a aderat la proiectul PaRIS (Patient-Reported Indicator Surveys), care analizează pe termen lung experiențele pacienților în sistemele de sănătate.
„Mai multă predictibilitate, mai puțină improvizație”
În încheiere, oficialul a exprimat speranța că aderarea la OCDE va contribui la o mai bună structurare a deciziilor în România: „Poate că uneori ne caracterizează prea mult improvizația. OCDE înseamnă, pentru noi, mai multă anticipare, mai multă gândire strategică și mai puțină improvizație – atunci când nu e nevoie de ea.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea, o radiografie a sistemului românesc de zănătate care suferă din cauza risipei banului public, a relației grele, marcată de redundanțe, dintre pacient și medic, cauzată de lipsa digitalizării și legislația învechită și lipsa de medici în foarte multe zone din țară, inclusiv în București.
Oficialul a făcut un tur de forță prin temele esențiale ale prezentului și viitorului sănătății în România: prevenție, acoperirea zonelor defavorizate, digitalizare, echitate în acces, eficiență bugetară și presiunea uriașă asupra sistemului.
„Toată cariera mea a fost legată de medicina de familie și de prevenție. Este una dintre direcțiile pentru care am militat constant. Vom vedea dacă tehnologia ne va ajuta să facem mai multă prevenție – dar trebuie să încercăm”, a declarat acesta.
Contractul-cadru nou: prevenția devine politică publică
Potrivit șefului CNAS, odată cu Jalonul 352 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2023 a fost demarată o schimbare importantă în baza contractului-cadru care reglementează serviciile medicale. Hotărârea de Guvern nr. 528/2025 și Ordinul comun Ministerul Sănătății – CNAS nr. 1857 aduc prevederi ce vizează în primul rând promovarea prevenției, îmbunătățirea managementului fondului național de asigurări de sănătate și extinderea accesului populației vulnerabile la servicii medicale.
Aceste modificări privesc atât serviciile din ambulatoriul de specialitate, cât și medicina de familie. Au fost implementate pachete standardizate pentru spitalizarea de zi, cu rol în diagnosticarea precoce și monitorizarea bolilor cronice. De la 1 iulie 2024, au intrat în vigoare circa 120 de pachete noi de servicii spitalicești de zi.
„Vrem ca pacientul cronic să poată merge în ambulatoriu și fără bilet de trimitere. E vorba de acces, dar și de prevenție. Știm foarte clar: dacă depistăm cancerul într-un stadiu avansat, cresc costurile și scade speranța de viață.”
Zone fără medici: stimulente financiare și soluții logistice
Situația rămâne gravă în privința acoperirii teritoriale. 180 de localități din România nu au niciun medic de familie, iar alte circa 1.500 au deficit major. Pentru a face aceste zone mai atractive, CNAS a implementat stimulente importante: creșteri salariale de 200% pentru cei care lucrează exclusiv în zone izolate, 50% pentru cei din Delta Dunării, majorări pentru cei din orașe mici sau zone montane.
„E ușor să spui că mergi într-o zonă grea. Dar dacă n-ai apă caldă, căldură, igienă, idealismul cu care ai ieșit din facultate se erodează rapid. Trebuie să fim realiști și să sprijinim aceste decizii și cu infrastructură.”
Oficialul a avertizat că problemele nu sunt doar în mediul rural – în București, Sectorul 3 are în acest moment un singur medic specialist în pneumologie pediatrică, în urma pensionării unui cadru medical cu experiență. Lipsa specializărilor se regăsește și în alte județe, în domenii precum hematologia pediatrică sau psihiatria pediatrică.
„Îmbătrânirea personalului medical este o realitate. Pregătirea unui medic durează 6 ani de facultate, între 4 și 6 ani de specialitate, și încă 5 până la primariat. Ajungi la 35–36 de ani până când un medic este complet format.”
Accesul pacienților neasigurați și problema cancerului
În 2022, Legea 283 privind prevenirea și combaterea cancerului a reglementat accesul la servicii medicale pentru persoanele care nu pot face dovada calității de asigurat. Măsura a fost însoțită de un buget separat, alocat de Ministerul Sănătății.
„Discutăm despre o problemă majoră de sănătate publică. Cancerul afectează aproximativ 1% din populație. Trebuia să deschidem această ușă. Bugetul vine din altă sursă, ca să nu frustreze pe nimeni dintre cei asigurați.”
Accesul la prevenție a fost, de asemenea, extins. CNAS încurajează pacienții să meargă în luna în care sunt născuți la medicul de familie pentru o consultație preventivă: identificarea factorilor de risc, consiliere, istoricul familial, harta riscurilor.
Digitalizarea, boală cronică
Sistemul informatic operat curent, PIAS 1, proiectat în 1999 și pus în funcțiune în 2008, este învechit. Ar fi trebuit înlocuit în urmă cu 10 ani. CNAS lucrează în prezent cu acest sistem aflat „în stadiu de comă profundă”, după cum l-a descris șeful instituției.
„PIAS 2 este poate cel mai important proiect informatic strategic național din domeniul sănătății. Trebuie să permită pacientului acces direct la date, interacțiune ușoară, simplificare. Iar medicii trebuie să se elibereze de hârtii și să stea de vorbă cu pacienții.”
Oficialul a atras atenția că sistemele nu sunt interconectate, iar medicii de familie nu au acces la istoricul complet al pacienților. Soluția propusă include digitalizarea reală, integrarea registrelor de boală, dezvoltarea funcției de „navigator de pacienți” și un efort continuu de formare profesională în digitalizare pentru angajații CNAS.
Presiune financiară uriașă
În 2024, CNAS gestionează 77 de miliarde de lei, față de 62,5 miliarde în anul precedent. Datoriile pentru medicamente se ridică la 1,4 miliarde lei, iar cheltuielile cu concediile medicale – 4,5 miliarde.
„Am avut solicitări la Banca Mondial[ de peste 28 de miliarde. Atât poate țara acum. Ne dorim acces nelimitat la tot, dar nu se poate deodată. Va trebui să facem pași și să fim realiști.”
Oficialul a subliniat că numărul mic de angajați ai sistemului – 260 la nivelul CNAS și 2.800 în teritoriu – reprezintă o problemă gravă raportată la cei peste 16,6 milioane de asigurați.
A mai pledat pentru o nouă Lege a Sănătății, care să înlocuiască actualul cadru normativ fragmentat: „Legea din 1995 are peste 2.000 de amendamente. Ne rătăcim în ea. Trebuie să regândim și legislația privind concediile medicale.”
În finalul discursului, președintele CNAS a făcut apel la conștientizarea constrângerilor reale și la construirea unui sistem care să ofere protecție atât pacienților, cât și medicilor.
„Trebuie să fim extrem de responsabili. Să vedem unde se risipește banul public, unde putem eficientiza. Medicina fără bani nu se va putea face niciodată. Oricine va fi pe scaunul acesta trebuie să aibă viziune, să meargă spre prevenție și spre terapiile eficiente.”
Comisia pentru sănătate a Senatului a luat în discuție un nou design al sistemului de sănătate care să poată asigura accesul la servicii și pentru populația din mediul rural, unde acest acces este deficitar. Implementarea unor birouri mobile de acces la servicii de sănătate a fost o idee acceptată, iar 117 astfel de unități, care procesează fiecare 20.000 de servicii anual, pot fi puse în practică în circa 4 ani, a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senatul României.
Adrian Streinu-Cercel a apreciat că starea sistemului de sănătate din România este încă una foarte bună, cu zone de excelență, dar și cu zone pentru care încă nu sunt soluții.
”În zona rurală acoperirea cu medici de familie este deficitară și, mai mult decât atât, accesul la servicii de sănătate este deficitar”, a spus Streinu-Cercel, care a arătat că în Comisia pentru sănătate a Senatului a fost propus un design de nou sistem sanitar în acest scop.
”Punem accent pe modul în care serviciile de sănătate se pot direcționa către persoana care le solicită și pentru asta am imaginat așa-numitul birou mobil de acces la servicii de sănătate, care de fapt este o mașină cu medic, dar în interiorul acestei mașini cu medic există și o serie de echipamente de tip point of care. Aceste echipamente point of care dau posibilitatea medicului respectiv ca la fața locului, acasă la persoana respectivă care a solicitat printr-un asistent medical vritual, printr-o platformă, să i se facă analizele, să i se urce aceste analize într-un cloud, unde să fie analizate de către specialist și specialistul să-i dea un verdict instantaneu”, a arătat Adrian Streinu-Cercel.
În acest scop, va fi dezvoltat un portal al pacientlui și un portal al medicilor, care vor fi incluși într-un cloud, pe specialități, iar un asistent virtual va prelua informațiile de la medicul pe de biroul mobili și îi va indica specialistul cel mai apropiat pentru pacient, în acest fel dispărând și listele de așteptare, potrivit lui Streinu-Cercel.
Calculat la necesitățile României, ar fi nevoie de 117 astfel de birourimobile pentru asigurarea asistenței medicale integrate, care să efectueze 20.000 serivicii pe an per unitate.
”Dacă vrem să modificăm ceva, nu trebuie să ne gândim la bani. Dacă începem să punem banul în față, s-a terminat”, a mai spus Streinu-Cercel.
Potrivit acestuia într-un an an și jumătate ar putea fi adoptat cadrul legislativ în Senat și Camera Deputaților, iar din al doilea și al treilea an se poate implementa sistemul, astfel încât în cel mult 4 ani să fie funcțional.
Digitalizarea nu înseamnă doar achiziție de echipamente. Înseamnă schimbarea viziunii, a mentalității, a modului de lucru. Sănătatea românească nu mai are nevoie de teze de doctorat în formă de strategii, ci de legislație simplă, clară, aplicabilă, spune Dr. Alexandru Rogobete, președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.
Acesta a vorbit despre o nouă viziunie asupra sistemului de sănătate din România.Despre parteneriatul cu industria, despre schimbările profunde generate de digitalizare și despre nevoia unei legislații clare, eficiente și adaptate realității.
Parteneriatul cu industria
Oficialul a subliniat că toate proiectele importante din ultimii ani – de la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la cele finanțate de Banca Mondială – au fost posibile datorită unei relații corecte și transparente între autoritățile centrale și industrie. „Doar cine nu vrea nu vede rezultatele. Ele sunt vizibile cu ochiul liber. S-au întâmplat pentru că am lucrat împreună.”
Digitalizarea este una dintre cele mai importante direcții de reformă. Proiectele au început concret în 2023 și continuă în 2024, acoperind nu doar spitalele, ci și instituții precum serviciile de ambulanță, direcțiile de sănătate publică, subordonatele ministerului sau Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care dezvoltă o platformă informatică integrată.
Spitale complet digitalizate: exemple care pot fi multiplicate
Un exemplu concret a fost prezentat dintr-un spital în care clinica ATI, întreg blocul operator și secția de terapie intensivă funcționează în regim 100% digital, fără foi de observație pe hârtie. Proiectul a fost realizat încă din 2021, cu fonduri europene, utilizând experiența acumulată anterior la Timișoara.
„Mai important decât hardware-ul sau software-ul este omul care îl folosește. Change managementul e cheia. La noi, curba de învățare a durat un an. Am organizat workshopuri, traininguri cu specialiști pentru că medicii, asistenții, toți trebuie să se adapteze la un nou mod de lucru.”
Oficialul a punctat dificultatea tranziției: „Imaginați-vă un medic care de 30 de ani analizează dosarele în format clasic, iar acum vede totul grafic, interactiv, cu tool-uri bazate pe inteligență artificială. Nu putem impune această schimbare brusc. Tranziția totală la digital este o știință în sine.”
Infrastructură modernă, legislație clară
În paralel cu digitalizarea, autoritățile susțin că România are în implementare investiții în sănătate în valoare de 12 miliarde de lei – o sumă considerată istorică. Dar alături de infrastructură, e nevoie și de o schimbare de mentalitate și de viziune legislativă.
Oficialul a pledat pentru o legislație simplă, aplicabilă, concentrată pe obiective clare. A subliniat că s-au făcut pași concreți pentru digitalizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, implementarea sistemului de telemedicină și reformarea modului în care resursele sunt gestionate.
În centrul viziunii prezentate se află pacientul. Accesul rapid la propriile date medicale, transparența în utilizarea resurselor, reducerea birocrației, toate sunt obiective ale noului sistem digital.
„Viziunea pentru pacient se va schimba. Va avea acces mai ușor la informațiile medicale, va putea gestiona mai rapid și mai corect propriile date. Iar pentru sistem, asta înseamnă o utilizare mai eficientă a resurselor.”
„Spital digitalizat nu înseamnă doar soft și servere. Înseamnă oameni care lucrează complet diferit. Există în Europa specialiști care se ocupă doar cu tranziția de la sistemul clasic la cel complet digital. Asta facem și noi, și se vede deja.”
Industria medicamentelor generice, inclusiv cele circa 40 de fabrici de profil din România, se confruntă cu o problemă majoră, impactul încă neclar, dar probabil de cel puțin 10-15 ori mai puternic decât se estima inițial, al directivei apelor urbane uzate. Dacă inițial la nivelul UE costul era estimat pentru industria genericelor la 1-1,5 miliarde de euro, acum este anticipat la 10-15 miliarde de euro, fără ca această estimare să fie una finală, atrage atenția Daniel Bran, președinte al Asociației pentru Medicamente Generice România (APMGR).
Potrivit acestuia, autoritățile din România ar trebui să sprijine industria medicamentelor generice și să se alăture altor state UE în a solicita simplificarea directivei și reevaluarea impactului.
O aplicare așa cum este în prezent, ar putea duce la o creștere cu 50-60% a prețului de producție și la eliminarea din fabricile din România a unor medicamente ieftine. 70% dintre pacienții din România sunt tratati cu medicamente generice, arată acesta.
"Trebuie să asigurăm pacienților medicamentele, tratamentul de care au nevoie. Ori, ceea ce vreau să aduc în discuție este un lucru știut, directiva apelor urbane uzate. Această directivă, în momentul în care s-a dorit să fie implementată, s-a calculat un impact la nivelul Uniunii Europene de un miliard, un miliard și jumătate de euro.
Din nou, pe industrie. Bun, am înțeles. Acum când ar trebui să fie implementată, surpriza este că de fapt impactul asupra industriei este undeva la 10-15 miliarde. Deci de vreo 10-15 ori mai mult. Nu știm clar. Avem o directivă, vrem să o implementăm, dar nu știm de fapt cât costă. Noi în România avem 40 de fabrici de medicamente, toate de generice, și 20 dintre ele sunt fabrici mari. Dacă ne uităm la impact și îl împărțim la numărul de volume, nu știu, va fi poate un euro, poate doi pe unitate (de produs, n.r.), poate jumătate de euro, nu știm exact", a spus Daniel Bran.
Având în vedere că genericele sunt medicamentele ieftine, cu marje mici, costul pe care l-ar aduce directiva pe unitate de produs ar putea determina ca în anumite situații fabricarea acestora să nu mai fie rentabilă. Astfel, s-ar putea ajunge în situația în care unele medicamente ieftine să dispară din fabricile din România.
Și măsura concretă pe care trebuie să o avem pe această directivă, și mă bucur că este și domnul Niculescu, reprezentant al Ministerului de Externe, până la urmă, este de a vedea, de a avea o decizie politică, în care împreună cu Ministerul Sănătății, Ministerul de Externe, Ministerul Mediului, să transmitem ... există o inițiativă în acest moment la nivel european, în care să solicităm împreună cu alte state, și alte state au aceeași problemă, încep să ridice discuții foarte serioase pe această temă, să solicităm simplificarea directivei omnibus. Haideți să reevaluăm impactul", a solicitat președintele APMGR.
O altă potențială problemă pentru producția de medicamente ar putea fi generată de barierele comerciale care se ridică la nivel global și de perturbările în fluxurile comerciale.
Chestiunea directivei UE rămâne, însă, una internă, care poate fi rezolvată prin implicarea statelor membre.
"Doar ca să închei. Așa este, foarte adevărat, 80% probabil din substanță activă este făcută în China și India și trebuie să vedem ce facem. O asemenea directivă nu cred că ne ajută. Și trebuie să avem această platformă, discuție comună cu ministerele și să transmitem un mesaj politic foarte clar. prin care să solicităm ca această directivă să fie simplificată, să fie repusă în discuție", a atras atenția Daniel Bran.
Sectorul genericelor - important pentru România
70% dintre pacienți sunt tratați cu medicamente generice, iar acestea reprezintă doar 20% din costul casei de asigurări cu medicamentele.
"Știm foarte clar că 70% dintre pacienții din România sunt tratați cu medicamente generice. Este un fapt. Iar banii pe care îi alocăm pentru medicamente generice pentru acești 70% dinspre pacienți sunt de 20% din fondurile Casei. Mai mult, din 2016 până în 2024, prin aducerea medicamentelor generice am avut o optimizare bugetară de 1 miliard de euro și am tratat de 3 ori mai mulți pacienți. Din cei 70% de pacienți, pacienții tratați cu medicamente generice, 90% dintre ei folosesc medicamente până în 50 de lei, iar jumătate medicamente pănă în 25 de lei. Acestea sunt medicamentele vulnerabile. Și orice acțiune asupra acestor medicamente duce, de fapt, la creșterea de costuri", arată președintele APMGR.
Pentru medicamentele cu preț mic, reducerea taxei clawback, o măsură "temporară" introdusă din 2009, ar trebui să continue.
"Lucrul este recunoscut de către autorități și sprijinul pe care îl avem pentru pacienții cu medicamente genetice este evident. Pentru că avem în ultimii ani o indexare a prețurilor medicamentelor până în 25 și 50 de lei, indexare care trebuie să continue, pentru că inflația este în fiecare an.
Din păcate, nu este odată la 5 ani. Deci indexarea trebuie să o avem și în acest an. Pe de altă parte, a scăzut clawback-ul de la 20% la 15%. O măsură temporară din 2009 care nu ar trebui aplicată medicamentelor generice pentru că, încă o dată, sunt foarte sensibile. Noi lucrăm cu cel mai mic preț din Europa. Dar avem și o taxă clawback de 15%, nu și are sensul. E clar, nu putem să mergem de la 20 sau 15 la 0.
Dar acest început de la 20 la 15, trebuie să mergem mai departe. Trebuie în acest an să ajungem la 10. Această taxă până la urmă, colectată, poate să fie mai mică decât pierderea pe care o avem prin costurile adiționale pe care le vom avea cheltuind pe medicamente mai scumpe, dacă cele ieftine dispar", a spus acesta.
Medima Health, rețeaua de imagistică medicală, a cunoscut un ritm susținut de dezvoltare pe fondul investițiilor din ultimii ani, fondurile alocate depășind 60 milioane de euro, spune Vlad Ardeleanu, CEO & Co-Founder Medima.
"Medima a plecat la drum dintr-o analiză de oportunitate din care ne-am dat seama că nu avem operator privat de radiologie la Călărași, un oraș mic din România, și acolo am deschis una din primele noastre clinici. Medima este un operator de radiologie și imagistică medicală, avem clinici de RMN/CT și PET/CT, furnizăm servicii pe această nișă de investigații medicale, nu vrem să ne extindem pe alte domenii. Medima a intuit că în orașele mici nu există servicii de imagistică medicală și a pornit la drum. După 4 ani, avem 23 de clinici operaționale, până la finele anului vom avea vreo 30 de clinici.
El a adăugat că Medima Health este expresia faptului că se poate să construiești în România un proiect în zona serviciile medicale private "atunci când ești centrat pe pacient și dorești și poți să oferi un serviciu de care pacientul are nevoie".
"Un operator privat de servicii medicale furnizează câteva elemente suplimentare față de un serviciu public în ceea ce privește confortul pacientului, viteza cu care se desfășoară acest serviciu sau calitatea corespunzătoare unui serviciu medical. Toate aceste elemente au creat o oportunitate de piață pentru Medima, care s-a dezvoltat foarte rapid în ultimii ani în zona de imagistică și radiologie", a mai spus reprezentantul companiei.
Medima Health a fost înființată în anul 2017 și a raportat în 2023, conform ultimelor date publice, o cifră de afaceri de 48,5 milioane de lei (+62% față de 2022).
Conceptul de „Sănătatea Nouă” înseamnă în primul rând regândirea sistemului de sănătate, dar și creșterea nivelului de finanțare, astfel încât să se ajungă la un nivel al finanțărilor în sistemul de sănătate de 9% din PIB, spune Ioana Bianchi, Director de relații externe în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
În statele membre UE, nivelul de finanțare în sistemul de sănătate este de 10,4% din PIB.
Aceasta aduce în discuție și memorandumul aprobat anul trecut, care-și propune să găsească modalități de parteneriat între autorități și industrie pentru a stimula inovațiile în sănătate.
„Pentru ca acest memorandum să devină realitate, la fel cum este în alte țări europene sunt necesare câteva lucruri. În momentul în care vorbim de industria farmaceutică, avem 2 unghiuri de abordare. Industria farmaceutica nu ar exista dacă nu ar exista pacienții care trebuie tratați. Dar, în același timp, e o industrie, care are nevoie de predictibilitate, acesta element fiind unul dintre cei mai importanți factori care determină deciziile de investiții”, mai spune Ioana Bianchi, subliniind și importanța studiilor clinice, despre care afirmă că reprezintă „o mare oportunitate pentru România”, și investițiile în acest sector.
În 2023 au fost aproximativ 265 de studii clinice desfășurate în România, iar Strategia Națională de Studii Clinice își propune să tripleze acest număr până în 2026. Să sperăm că vom reuși acest lucru măcar până în 2030.
„Pentru a crește acest număr de studii clinice sunt câțiva factori necesari. Pe lângă existența hub-urilor de excelență în cercetare, cum există în Londra, Barcelona, a centrelor în excelență la nivelul spitalelor și specialiștilor de talie mondială, mai sunt 2 aspecte extrem de importante, precum să avem acele standarde de tratament și diagnostic la nivel european cu care să se poată compara medicamentele din studii și să vedem ce se întâmplă cu pacienții care erau tratați cu acele medicamente, odată ce studiul clinic s-a terminat”, explică Ioana Bianchi.
„La sfârșit anului trecut erau 80 medicamente și indicații care așteptau din august 2022 să înceapă negocierea pentru așa-numitele contracte cost-volum în care riscul financiar este partajat între autorități și industrie. Din toamna anului trecut, când a fost pusă pentru prima dată în transparență decizională, există o listă de medicamente rambursate, o actualizare a acestei liste, care nici până în ziua de astăzi nu a fost aprobată.
Importanța diagnosticării precoce a unor boli, precum bolile oncologice, medicamentele destinate acestor tipuri de bolnavi așteaptă în medie 400 de zile de la emiterea unei decizii pozitive de rambursare de către Agenția Națională a Medicamentului până când vor ajunge să fie introduse în acest draft legislativ. Încrederea se bazează pe predictibilitate”, precizează aceasta.
România a obținut în general scoruri mai mici în ce privește percepția pacienților cu afecțiuni cronice în raport cu sistemul de sănătate, mai puțin de jumătate din persoanele cu afecțiuni cronice din România raportând o sănătate generală bună, sub media OCDE de 66% și cu 50 de puncte procentuale mai puțin față de țara cu cele mai bune performanțe, 93%, a declarat Valentin-Florin Ciocan, președinte al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).
La nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) s-a derulat sondajul Patient-Reported Indicator Surveys (PaRIS), în care au fost consultați peste 100.000 de pacienți, precum și medici. OCDE este o organizație care reunește, în principal, țări cu economii dezvoltate.
"Deci, 1.816 cabinete de medicină de familie au fost sondate prin acest sondaj. Toate rezultatele au fost standardizate pe grupe de vârstă și sex. E foarte important asta pentru a ajusta diferența dintre profilurile demografice și ale țărilor respective. Revenind la rezultatele României, sunt discuții despre ceea ce ar reprezenta finanțarea ca principală cauză a neajunsurilor din sistem. Asta a reieșit din declarațiile celor care au participat. Și vă dau câteva exemple din ce a rezultat din acest proiect.
Mai puțin de jumătate, adică 43% din persoanele cu afecțiuni cronice din România raportează o sănătate generală bună, sub media OCDE PaRIS de 66%. Și cu 50 de puncte procentuale mai mică decât țara cu cele mai bune performanțe, 93%. Deci există o țară, nu o să vă spun acum, care raportează o sănătate generală bună de 93%. Aproape jumătate, 52% din persoanele cu afecțiuni cronice în România raporteazą o sănătate fizică bună, măsurată prin funcția fizică, durere și oboseală. Aceasta este sub media OCDE de 70%", arată președintele ANMCS.
Relația pacienților cu afecțiuni cronice cu medicii este percepută mai pozitiv, însă încrederea în gestionarea sistemului de sănătate prezintă un decalaj semnificativ în România față de media OCDE.
"În România, 71% din persoanele cu o afecție cronice raportează o bună coordonare a îngrijirii și 93% raporteazå o îngrijire bună centrată pe persoană. Și asta înseamnă că există o relație absolut decentă între pacient și medic de familie și dumneavoastră pacientul consideră că îngrijirile pe care le primește sunt centrate doar pentru el și lucrurile se pot rezolva doar în ce privește pe el. Aproximativ două din cinci persoane cu afecțiuni cronice din România se simt încrezătoare în gestionarea propriului sistem de sănătate.
De asemenea, sub media OCDE, de 59%, și din nou cu 50 de puncte procentuale, mai mic decât țara cu cea mai mare performanță, 92%. Relativ puțin dintre persoanele cu afecțiuni cronice din România au încredere în utilizarea informațiilor de sănătate de pe internet. Mă așteptam, recunosc că știm că ne mai uităm pe internet când ne doare ceva sau când avem nevoie de o informație medicală, mă așteaptam să fie mai mare.
Media OCDE la această privință este de 19%. Deci nici în OCDE nu este o încredere deosebită în aceste mijloace de informare și cred că aș avea curaj să spun că e foarte bine că se întâmplă asta", spune Ciocan.
"Doar 5% dintre persoanele cu afecțiuni cronice sunt gestionate în cabinetele care pot face schimb electronic de dosare medicale. Atenție, apropo de discuția de mai devreme. Aici probabil că această informație vine de la medicina de familie. Deci practic lucrurile sunt cumva... Dacă ne gândim la ceea ce se întâmplă în ultima perioadă, apropo de digitalizare și de ce ne dorim cu toții, lucrurile sunt un trend ok dacă se va modifca acest procent. Dacă nu, o să rămâne la nivelul de a nu putea comunica. Discuția asta cu medicina de familie ține mai mult de percepția pe care o avem unii despre ceilalți.
Lucrurile se pot rezolva repet, și prin dorința medicului de familie de a fi în legătură cu colegii lui și de a fi în legătura cu specialitățile spre care transmite informația despre pacient. Dacă rămânem doar la nivel de cabinet, eliberăm un bilet de trimitere și rămânăm doar acolo, atunci lucrurile nu o să se rezolvă niciodată. Dacă ne dorim foarte mult să colaborăm cu colegii noștri din sistem, atunci lucrurile se vor dezvolta cel puțin. Nu spun că o să ajungă la forma perfectă, dar cel puțini despre o dezvoltare putem să vorbim", a spus acesta.
Datele rezultate din proiectul PaRIS, unul dintre programele în care România este implicată ca parte a aderării la OCDE, vor fi anunțate public în perioada următoare
Deși s-au făcut pași importanți în această direcție, inechitățile sunt în continuare prezente în cadrul sistemului de sănătate românesc, afirmă Livia Stan, Policy and Market Access Director, MSD România.
“Fie că e vorba de accesul la îngrijiri în zonele defavorizate, fie că vorbim de bolile rare, mai avem mult de lucru în zona neechităților”, mai spune acesta.
Bolile rare, adaugă ea, afectează peste 30 de milioane de oameni la nivel european, existând peste 6.000 de diagnostice distincte.
“Sunt oameni care au nevoite de tratament și atenție sporită. Costul cu un pacient cu o boală rară împreună cu aparținătorul lui direct se ridică la 121-122.000 de euro per persoană per an, față de aproximativ 20.000 de euro pentru o persoană care nu are o boală rară. Așa că, impactul asupra sistemului de sănătate e enorm în cazul acestor pacienți.
Ei, din păcate, nu au reprezentat o prioritate în ultimii ani așa cum au reprezentat bolnavii oncologici sau bolile cardiovasculare sau diabetul. E foarte greu să prioritizăm pe toată lumea deodată, dar echitatea în sănătate rămâne un drept fundamental pe care trebui să-l susținem într-o societate modernă care dorește să adere la OECD și la alte organizații moderne”, precizează Livia Stan.
Odată cu implementarea strategiilor naționale și priorităților de sănătate pentru perioada următoare, continuă aceasta, România are o oportunitate majoră ca până în 2030 să poziționeze bolile rare într-un context favorabil.
Sunt oameni care au nevoie de tratamente ca de aer și, din păcate, mulți dintre ei se confruntă cu lungi călătorii de diagnosticare. Aici ne-ar ajuta foarte mult digitalizarea și intervenția AI, a platformelor electronice care să nu-i mai pună pe acești pacienți foarte mult timp pe drumuri”, mai spune Livia Stan, adăugând că și finanțarea insuficientă este o problemă.
“Ne confruntăm cu o întârziere de până la 734 de zile în accesarea medicamentelor orfane neoncologice în România. Ne dorim foarte mult în privința intervențiilor digitale prevăzute în PNRR un registru național pentru bolile rare. Se lucrează acum la INS, e o prioritate. Sper ca anul acesta să fie un an cu noroc, pentru că e ultimul an când se mai pot trage banii pentru registre la INS. Sperăm să avem rezultate în acest sens, pentru că așa vom avea și date și un traseu mai clar al pacientului în cazul bolilor rare”, completează aceasta.
Abonamentele medicale reușesc să sporească prevenția în rândul clienților, cu impact în starea de sănătate a acestora, și să aducă economii companiilor care utilizează această soluție de acces la servicii medicale, spune Andreea Minuță, director executiv al Diviziei Abonamente din cadrul Regina Maria.
"Regina Maria a investit în permanență, tot profitul l-am reinvestit pentru a construi infrastructura medicală din România. Unul dintre pilonii pe care s-a bazat această dezvoltare a fost abonamentele medicale. Avem un studiu realizat de ASE care ne arată că numărul abonamentelor la nivel național se situa 2 milioane de abonamente în 2023. Regina Maria deține circa 50%. Obiectivul nostru în 2025 este optimizarea bugetelor pe care companiile le oferă și consolidarea parteneriatelor strategice. Sunt foarte multe companii care înțeleg că sănătatea angajaților lor este un pilon esențial pentru performanța organizației", a afirmat Minuță.
Potrivit reprezentantei Regina Maria, un abonament medical are două roluri: prevenție și economisire.
"Datele noastre arată că persoanele cu abonamente medicale merg de trei mai des la medic decât persoanele fără abonamente medicale. El este un instrument construit în așa manieră încât să încurajeze mersul preventiv la medic, înainte să înceapă să ne doară, înainte să înceapă să apară problemele. Pacienții abonați sunt din companii, peste 90%. Ei merg preventiv la medic, au grijă de sănătatea lor și, foarte important, au transferat acest obicei și în familiile lor. Vedem că aceștia încheie abonamente pentru ceilalți membri ai familiei", a arătat Minuță.
"Dacă am suplimenta cu 50 lei suma investită lunar, atunci paleta de servicii care poate fi accesată se va extinde spre psihoterapie, zona foarte importantă în ultimii ani, spre stomatologie, o zonă în care prevenția nu prea există în prezent. Cu această suplimentare se poate ajunge la servicii medicale de aproape 1.000 euro la nivelul unui an", a spus directorul Regina Maria.
Acreditarea spitalelor e un lucru absolut necesar, atât pentru a avea o procedurare clară a activității acestora, cât și pentru menținerea calității nivelului de asistență medicală și pentru protecția asistenței medicale, afirmă Prof. Dr. Simin Aysel Florescu, Manager, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș.
„Încă din primul ciclu de acreditare toți colegii mei, personalul medical, au fost destul de uimiți de amploarea documentelor care ar trebui să existe și nu existau toate la acel moment. Dar, după aceea, pe măsură ce a trecut timpul și le-am pus la punct, așa cum e cerut de către sistemul de acreditare, lucrurile au devenit extrem de logice.
Deci, dincolo de faptul că obții o procedurare foarte clară a activității, acreditarea te ajută la menținerea calității nivelului de asistență medicală și te și protejează ca și asistență medicală, personal medical în fata unor eventuale procese de malpraxis sau alte probleme de natură juridică”, mai spune aceasta.
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș a finalizat deja și ciclul 2 de acreditare.
„Toată activitatea asta pe care deja am întreprins-o ne ajută foarte mult în trecerea în lumea digitala a tuturor acestor informații. Pe noi, fiecare ciclu de acreditare ne-a ajutat foarte mult să realizăm ce nu era complet. E ca un puzzle care trebuie completat la fiecare pas și, dincolo de puzzle-ul care trebuie completat, acesta trebuie menținut.
Acum deja a devenit o constanță a activității noastre. Există un feedback pozitiv din partea personalului medical. Acum deja toată lumea a intrat într-un angrenaj foarte bine uns în care fiecare știe ce are de făcut”, precizează Simin Aysel Florescu.
„Tot sistemul ăsta digital începe din momentul în care pacientul îți intră în spital, se internează. Totul e legat de acea brățară de identificare a pacientului pe care o primește conform tuturor criteriilor la internare. De această brățară se leagă absolut tot ce înseamnă asistența medicală.
În primul rând, ai o dovadă foarte clară a activității desfășurate cu acel pacient, pe de altă parte ai un control, o siguranță atât a noastră, cât și a pacientului. Și este și demonstrabil. Asta vrem să facem. Deci, o trasabilitate perfectă a pacientului și a activității în spital legată de pacientul respectiv”, mai spune aceasta.
„Digitalizarea e un proces foarte bun care ne va ajuta peste tot, însă este o problemă legată de oameni. Până când va exista un robot care să preia cu totul aceste funcții avem nevoie de oameni, datele acelea trebuie introduse de cineva, de niște registratori, care sunt plătiți foarte puțin. Oricât de digitalizați am fi, tot mai avem nevoie de câțiva oameni”, adaugă Simin Aysel Florescu.
Radu Gănescu, Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a declarat că se impun soluții pentru crearea unui sistem de sănătate mai stabil, mai predictibil pentru pacieți și personalul medical și mult mai bine finanțat.
“Sănătatea Noua ar trebui să se bazeze pe reguli noi, nu pe reguli vechi. Se vede clar că trebuie să facem niște modificări în privința modului în care este reglementat sistemul de sănătate, în primul rând pentru a crește accesibilitatea pacientului la servicii medicale, pentru a crește numărul de profesioniști în domeniul sănătății și mai ales profesioniștii care să poată acoperi nu numai zonele urbane ci și cele rurale”, a spus el.
Gănescu a vorbit și despre problema pregătirii continue a personalului medical, de exemplu în privința noilor aparaturi, tehnici sau medicamente, afirmând că din păcate o parte din personalul medical – asistenții sau cei care sunt în spatele doctorilor - de multe ori “sunt uitați în ceea ce privește pregătirea continuă”.
Alte probleme abordate au fost lipsa resurselor financiare la dispoziția tinerilor medici de familie pentru deschiderea de cabinete și modalitatea de implementare a soluțiilor de inteligență artificială.
“AI nu trebuie implementată în sistemul de sănătate așa cum funcționează roboții companiilor de telefonie mobilă. Compania de telefonie îți alocă, atunci când ai o problemă cu rețeaua, un asistent virtual - să spunem că se numește Boby – care e un idiot. Este nefuncțional. Nu mă face decât să pierd o oră din viața mea la telefon și a doua zi să fiu nevoit să fac un drum la compania respectivă”, a susținut Gănescu.
Constantin Poiană, managerul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși, a arătat că înainte de a primi acreditarea ciclul II unitatea nu părea să aibă un viitor fericit, confruntându-se cu o lipsă de medici, de dotări și de investiții.
“Ce am făcut eu? Ce ar fi putut – și fac – mulți oameni din această țară care vor într-adevăr să demonstreze că se poate și în România: există finanțare dacă vrei să o atragi, există fonduri, există medici și asistenți. Se poate face performanță și la un spital de provincie. Dacă noi vom face performanță vom degreva spitalele din marile centre universitare și spitalele județene, care pot să facă înaltă performanță”, a spus Poiană.
Spitalul a beneficiat în ultimii 6 ani de investiții semnificative și are acum 173 de paturi de internare continuă, 17 specialități și 81 de medici angajați, dar se confruntă cu deficit de infirmiere și paznici.
“Avem cele mai moderne echipamente din regiunea nord-est. S-a investit extraordinar de mult, cu ajutorul comunității locale, a ministerului și a Consiliului Județean. Atingem impresionanta sumă de 50 de milioane de euro care s-a investit doar prin proiecte. Dar nu este mult, și să vă spun de ce: spitalul a început în ultimii ani să inițieze propriile proiecte. Săptămâna trecută am semnat un proiect în ceea ce privește partea de microbiologie la Ministerul Investițiilor, și avem depuse încă 2 proiecte, dintre care unul în valoare de 250 de milioane de euro.
Ne-au rămas mici spațiile pe care le avem, dorim să ne extindem, să construim din nou anumite secții”, a anunțat Poiană.
Spitalul a avut anul trecut 44.000 de externări și aproape 23.000 de internări de zi la primiri urgențe, în condițiile în care circa 30% dintre pacienți au venit din alte județe, și a reușit să dubleze liniile de gardă.
La eveniment a participat și Prof. Dr. Cristian Vlădescu, Director General, Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS), care a arătat că la începutul acestui an a participat la Paris la un seminar pe tema rezilienței spitalelor, unde a aflat că noua regulă de aur este salonul cu un singur pat, cu tehnologii moderne și spațiu de dimensiuni generoase și loc pentru aparținători.
El a prezentat o serie de indicatori înregistrați de România, precum cea mai înaltă rată a mortalității din cauza unor afecțiuni tratabile, dublă față de media UE, și plasarea între primele trei țări ca număr de paturi raportat la populație.
Ca grad de ocupare a paturilor, România este undeva aproape de media UE, dar ocupăm ultimul loc la investigații precum RMN sau CT raportat la populație.
“Sistemul sanitar din România cheltuie spre 60% din buget pe spitale. (…) În privința personalului – a crescut masiv în ultimii 15 ani numărul medicilor și ne-am apropiat de media UE (suntem la 3,5 - 3,6, media fiind de 4,1 medici la mia de locuitori), iar la asistenți suntem la media UE. Suntem mult peste media Uniunii Europene la numărul de absolvenți de facultăți de medicină și de asistenți”, a spus Vlădescu.
Una dintre analizelor la care a participat Vlădescu, pe baza datelor statistice, a indicat că cel mai riscant moment al internării în România, din perspectiva decesului, este duminica, după orele 22.00.
“Pacienții care s-au internat la acest moment au avut cea mai mare rată de deces. În week-end personalul este mult redus față de restul săptămânii, obosit după week-end, și cine ajunge duminica seara la spital chiar are o problemă serioasă. Cel mai puțin riscant moment al internării este marțea, între oreșe 10.00 și 14.00”, a spus Vlădescu.
Vlădescu a mai spus că la evenimentul de la Paris a discutat cu un reprezentant al Băncii Consiliului Europei, care vrea să finanțeze construcția unui spital în București, și a fost întrebat câte spitale există în București.
“47! S-a gândit, s-a uitat repede pe hartă, o fi zis că Bucureștiul este precum Mexicul sau Istanbulul, 18 milioane de locuitori. A văzut că sunt 1,5 milioane de locuitori și nu prea înțelegea, și a întrebat de ce mai faceți încă un spital, al 48-lea? Erau directorul băncii și un consilier român. “Da, îl facem, în sectorul 6, pentru că acolo este greu cu traficul”. Oamenii au rămas ușor surprinși, spunând că la ei când e greu cu traficul nu faci un spital, faci un drum”, a relatat Vlădescu discuția respectivă.
