Astăzi începe primul summit BRICS+, în orașul Kazan din Tatarstan, eveniment găzduit de președintele rus Vladimir Putin. Agenda summit-ului este dominată de extinderea organizației, Putin vrând să arate că, în ciuda eforturilor Occidentului de a o izola, Rusia are numeroși prieteni pe plan global.
Summit-ul BRICS+ de la Kazan se va desfășura între 22 și 24 octombrie, iar acolo, membrii fondatori ai BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – vor primi oficial cinci noi membri: Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (EAU).
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Vladimir Putin a invitat, de asemenea, peste douăzeci de alte țări care au aplicat sau iau în considerare aderarea la acest club în extindere. Reuniunea are ca scop să transmită un mesaj clar: în ciuda eforturilor Occidentului de a o izola, Rusia are numeroși prieteni pe plan global, notează Carnegie Endowment for International Peace.
Pentru unii din Occident, apariția BRICS+ ar da startul un scenariu îngrijorător – o lume care se fragmentează în blocuri rivale, din cauza intensificării rivalităților geopolitice dintre Est și Vest și a alienării crescânde dintre Nord și Sud.
Potrivit acestei viziuni, Beijingul și Moscova doresc să exploateze resentimentele unor țări față de Statele Unite și aliații lor pentru a consolida o contrabalansare anti-occidentală împotriva G7, proces care ar putea paraliza cooperarea globală în alte forumuri multilaterale.
În mod special, există îngrijorări legate de viitorul G20 .
Summit-ul este un moment important în evoluția geopolitică globală, odată cu extinderea formală a grupului. Agenda summitului BRICS+ este amplă și se axează pe trei mari teme strategice.
Extinderea economică și redefinirea cooperării Sud-Sud
Un punct central al discuțiilor va fi consolidarea alianței economice între membrii actuali și noii veniți. Extinderea BRICS este văzută ca un pas major în direcția contracarării influenței economice a Occidentului, în special a dolarului american. Unul dintre obiectivele summitului este crearea unor instituții paralele, care să concureze cu cele deja existente, precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială. În acest sens, BRICS+ va explora noi mecanisme financiare pentru facilitarea tranzacțiilor între țările membre în monede locale, în speranța reducerii dependenței de dolarul american.
Grupul are în vedere și construirea unei piețe comune între membrii BRICS+.
Cooperare în domeniile energiei și tehnologiei
Noii membri BRICS+, cum sunt Arabia Saudită, Iran și Emiratele Arabe Unite, sunt jucători majori în sectorul petrolului și gazelor, agenda summitului include discuții despre dezvoltarea unor noi sisteme de tranzacționare a energiei între țările membre. Aceasta ar putea include crearea unei platforme alternative pentru schimburile de energie, care să fie mai puțin dependentă de piețele occidentale. De asemenea, BRICS+ explorează cooperarea tehnologică, în domenii precum inteligența artificială, spațiul cosmic și dezvoltarea infrastructurii digitale, toate acestea având potențialul de a accelera creșterea economică a grupului.
Summit-ul va încerca să facă strategii pentru a avansa proiecte comune, atât în domeniul energiei regenerabile, cât și în cel al tehnologiilor avansate, astfel încât să creeze o rețea integrată.
Impact global
Pe termen lung, BRICS+ are ambiția de a remodela echilibrul geopolitic și economic global. Extinderea grupului vine într-un moment în care rivalitatea dintre Est și Vest, dar și tensiunile dintre Nord și Sud, se intensifică. Summitul din Kazan oferă BRICS+ o platformă prin care să își exprime nu doar frustrarea față de ordinea mondială actuală, ci și să propună alternative concrete pentru contracararea acesteia.
Cu toate acestea, diversitatea membrilor, atât din punct de vedere politic, cât și economic, ar putea reprezenta o provocare majoră în formularea unei viziuni unificate. Țări precum India și Brazilia, de exemplu, au o abordare mai moderată față de Occident, comparativ cu Rusia sau Iran, ceea ce ar putea împiedica o acțiune comună coerentă.
