Mii de protestatari au mărșăluit la Barcelona pentru a denunța turismul de masă și efectele acestuia asupra celui mai vizitat oraș din Spania, acesta fiind cel mai recent marș dintr-o serie de marșuri similare organizate în mai multe zone din țară, scrie Le Monde.
De exemplu, în Insulele Canare, în aprilie, mii de oameni au ieșit în stradă mai multe zile la rând pentru a protesta împotriva turismului în masă care copleșește arhipelagul spaniol, conform BBC. Insulele cu o populație totală de puțin peste două milioane de oameni au primit aproape 14 milioane de vizitatori doar în 2023, scrie G4Media.ro.
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
În iunie au avut loc proteste similare și în Insulele Baleare, alt arhipelag spaniol popular pentru turismul internațional.
Deși cele mai multe astfel de proteste au loc în Spania, trendul a început să acapareze alte țări cunoscute pentru destinațiile lor turistice apreciate. Spre exemplu, acum câteva luni, locuitorii orașului japonez Kawaguchiko au ajuns atât de sătui de turiști încât administrația orașului a ridicat un gard de 2,5 metri pentru a bloca vederea spre Muntele Fuji – priveliștea este faimoasă în întreaga țară, iar cetățenii au sperat să scape prin această măsură de turișii pe care îi consideră deranjanți pentru că lasă multă mizerie în urmă și deranjează liniștea publică.
În aprilie, orașul italian Veneția a intrat în atenția internațională atunci când a devenit primul primul mare oraș din lume care a început să perceapă taxe de intrare pentru turiști, de 5 euro la acea vreme.
Măsura a fost luată pentru a aduce turismul „nesustenabil” sub control, însă a fost întâmpinată de proteste din partea venețielor, care considerau taxa una insuficientă, a cărui singur efect ar fi transformarea faimosului oraș într-un parc de distracții imens, conform The Guardian.
Alte orașe care s-au confruntat în ultimii ani cu situații similare și îngrijorări cu privire la „supraturism” sunt Amsterdam,, Londra, Kyoto și Dubrovnik.
Originile fenomenului
Termenul de „supraturism” a fost prima oară folosit de Freya Petersen în 2001, care a criticat excesele dezvoltării turismului și deficitele de guvernanță din Pompei. Sentimentele ei sunt din ce în ce mai familiare turiștilor din alte destinații turistice de top, după mai bine de 20 de ani.
În 2023, după ce cetățenii micuțului sătuc austriac Hallstatt au creat o blocadă pentru a opri accesul celor peste 10.000 de turiști care voiau să intre în sat, National Geographic a încercat să răspundă la această întrebare: De ce au ajuns oamenii din zone a căror economie este construită, practic, pe turism, atât de ostili cu vizitatorii?
Justin Francis, co-fondator și CEO al Responsible Travel, un operator de turism care se concentrează pe călătorii mai durabile, a rezumat problema: „Social media a concentrat turismul în puncte fierbinți și a exacerbat problema, iar numărul turiștilor la nivel global crește, în timp ce destinațiile au o capacitate limitată. Până când localnicii nu vor fi consultați în mod corespunzător cu privire la ceea ce doresc și nu doresc de la turism, vom asista la mai multe proteste.” – o prezicere care a fost confirmată în următoarele luni în întreaga lume.
Plângerile oamenilor din zonele afectate de supraturism nu sunt greu de ghicit: turiștii deranjează liniștea publică, pot lăsa în urmă mari cantități de mizerie și pot vandaliza și duce la degradarea anumitor obiective de patrimoniu cultural și istoric, cum s-a întâmplat de-a lungul ultimilor ani cu multe monumente celebre, cum ar fi Piramidele din Egipt sau Coloseumul de la Roma.
Activiștii de mediu sunt îngrijorați, de asemenea, de efectele turismului excesiv asupra mediului.
Posibile soluții
În mod evident, totuși, soluțiile sunt mult mai greu de identificat decât probleme. După cum explică Forul Economic Mondial, Deși simpla reducere a numărului de turiști pare un răspuns logic, compromisurile economice pot fi semnificative.
Măsuri precum taxa de turism au fost deja încercate în locuri precum Veneția și mica națiune budistă Bhutan, însă eficiența acestor măsuri nu a fost încă testată pe termen lung. Alte eforturi includ „demarketarea” anumitor zone puternic afectate de turiști, încurajarea oamenilor să aleagă destinații mai puțin populare și lansarea de diverse campanii de conștientizare, pentru a reduce numărul de turiști.
Diversele soluții înainte până acum sunt încă un subiect de dezbatere aprinsă, dar faptul cert este că, în ultimii ani, au prins avânt tot mai multe inițaitve de încurajare a turismului sustenabil, de la companii precum Responsible Travel la Parteneriatul pentru Turism Responsabil, o organizație internațională care se preocupă cu studierea și combaterea prin activism civic a acestui fenomen.
