Microsoft va investi 4,3 miliarde de euro în următorii doi ani pentru a stimula infrastructura de inteligență artificială și capacitatea cloud în Italia, scrie RAI News.
Pentru a pecetlui acordul, premierul Giorgia Meloni l-a primit la Palatul Chigi pe președintele gigantului tehnologic american Brad Smith, salutând cu „satisfacție” operațiunea, care „va contribui la consolidarea rolului Italiei ca hub digital în Marea Mediterană”. Este o altă piesă din puzzle-ul acordurilor - și înțelegerilor - șefului Guvernului, care au avut o accelerare pentru prima dată în reuniunile G7 de la Borgo Egnazia. Apoi, săptămâna trecută, în timpul întâlnirilor cu numeroși directori executivi din "big tech" la New York, care au culminat cu ceremonia de premiere la Atlantic Council de către Elon Musk, despre care se zvonește că este interesat să ofere acoperire satelitare în unele zone prin Starlink. Și cu o posibilă operațiune de amploare, care ar putea viza un nume proeminent în finanțele americane, Blackrock, după unele interpretări interesată să joace un rol în privatizarea sistemului național italian de căi ferate, scrie Rador.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Întâlnirea cu Smith – explică Palatul Chigi – „face parte dintr-o serie de contacte între președintele Meloni și reprezentanți ai sectorului inovației și a permis, de asemenea, un schimb de opinii asupra perspectivelor dezvoltării tehnologice și informatice globale, cu referire în special la dezvoltarea inteligenței artificiale, oportunitățile de profitat și riscurile de prevenit”. Aproape în același timp, însuși Smith, într-un comunicat trabsmis de Microsoft, a explicat sensul operațiunii: „Prin extinderea accesului la tehnologia noastră și promovarea răspândirii competențelor în domeniul inteligenței artificiale, dorim să oferim Guvernului italian, întreprinderilor și forței de muncă instrumentele necesare pentru a construi o economie bazată pe inteligență artificială, care să creeze locuri de muncă și prosperitate”. Chestiune de dezvoltare și locuri de muncă pentru Italia, care se luptă cu problemele industriei tradiționale.
Zvonurile spun că gigantul de investiții Blackrock ar privi cu interes vânzarea iminentă a unui nou pachet de acțiuni la Ferrovie dello Stato (Căile Ferate Italiene). Pentru a le corobora există un comunicat de la Palatul Chigi care, după întâlnirea dintre Meloni și CEO-ul Larry Fink, face referire la „oportunități de investiții în domeniul infrastructurilor naționale de transport”. O schimbare semnificativă de paradigmă pentru prim-ministrul italian, care în trecut atacase adesea marile finanțe și nu mai mult de cinci ani în urmă a definit drept „o rușine” cota unică de doar 3% cu privire la multinaționalele din domeniul informaticii.
Un alt pas concret în strategia guvernului de a se concentra pe inteligența artificială și high tech, după recenta întâlnire de la New York dintre Meloni și Sam Altman, CEO Openai, vine apoi de la Cassa Depositi e Prestiti Venture Capital, care a semnat un memorandum de înțelegere cu gigantul inteligenței artificiale pentru a consolida poziționarea Italiei în dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, „promovând astfel inovația ecosistemului național”. Apoi, este Elon Musk, cu o relație personală făcută din schimburi afectuoase cu premierul Meloni pe fundalul cărora se află și intrarea Starlink pe piața italiană, sistemul de satelit construit de SpaceX pentru a accesa internetul prin conexiunii satelitare, pentru a aduce conexiunea de mare viteză în zonele cele mai greu accesibile prin intermediul rețelei fixe, accesând fondurile PNRR. Și, pentru Musk, un interlocutor de încredere, probabil capabil să aibă un impact la Bruxelles, unde Comisia UE a lua în vizor rețeaua sa de socializare X. Lista s-ar putea extinde mult, având în vedere că, la New York, Meloni s-a întâlnit cu CEO-ul Google, Sundar Pichai, și cu administratorul delegat al Motorola, Greg Brown. În joc sunt accesul la date și o convorbire politică cu o Europă care începe să-și revendice „autonomia strategică” în domeniul digital, al inteligenței artificiale, rețelelor sociale și roboticii.
