România a luat act de solicitările Comisiei Europene în ceea ce privește cadrul legislativ actual aferent sistemului energetic românesc, a transmis Ministerul Energiei de la București. Instituția a precizat că schema de compensare și plafonare va rămâne în vigoare în forma actuală, așa cum prevede legea, cel puțin până la 1 aprilie 2025, iar pentru perioada următoare, România se va consulta îndeaproape inclusiv cu specialiștii Comisiei Europene, astfel încât să poată fi asigurat un preț cât mai accesibil și competitiv la energie electrică și gaze naturale, pentru toți românii și pentru mediul de afaceri.
Potrivit ministerului, procedura de infringement demarată de Comisia Europeană este într-o etapă incipientă, în care România a primit o scrisoare de punere în întârziere, iar aceasta nu reprezintă o condamnare sau sancțiune, ci un apel la clarificare și ajustare a legislației naționale pentru a fi conformă cu normele Uniunii Europene.
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
România are două luni pentru a răspunde și a furniza informații suplimentare sau pentru a propune soluții care să corecteze problemele identificate. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, urmat eventual de sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Procedura poate dura luni sau chiar ani, oferind astfel timp pentru a discuta și implementa soluții, a punctat Ministerul Energiei.
″Ministerul Energiei are un dialog deschis cu Comisia Europeană și este pregătit să colaboreze pentru a ajunge la o soluție care să respecte directivele europene, dar și să protejeze interesele cetățenilor români. Un argument esențial este că măsurile luate de România au avut ca scop protejarea populației și asigurarea securității energetice într-un context dificil, generat de criza energetică europeană. Măsurile au fost aplicate pentru a preveni creșterea extremă a prețurilor la energie pentru consumatori, în special pentru gospodării și instituții publice esențiale, și pentru a menține stabilitatea pieței energetice interne″, se afirmă într-un comunicat al Ministerului Energiei.
Instituția mai spune că România a adoptat aceste măsuri ca un răspuns temporar pentru a gestiona impactul creșterii volatilității prețurilor la energie pe piețele internaționale și pentru a asigura accesul la energie la prețuri accesibile pentru cetățeni și companii.
″România colaborează cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții și trebuie subliniat faptul că măsurile naționale adoptate până acum au avut ca principal scop protejarea cetățenilor și a securității energetice naționale într-un context de criză. Mesajul nostru este clar: dialog deschis și adaptare la contextul european, dar și de responsabilitate față de cetățeni, în această iarnă, prețurile în facturi rămân plafonate. România va ridica în cadrul reuniunii Consiliului Energie din 15 octombrie problemele structurale de infrastructură care contribuie direct la creșterea prețurilor la energie în Europa de Sud-Est. Congestiile transfrontaliere și capacitatea limitată de interconectare împiedică piețele din regiune să beneficieze de stabilitatea prețurilor observată în alte părți ale Uniunii Europene″, a declarat ministrul de resort, Sebastian Burduja.
Măsurile adoptate au fost gândite ca o reacție de urgență într-un context excepțional, mai menționează ministerul.
″România a acționat conform unor mecanisme permise de legislația europeană în cazuri de criză, cum ar fi Regulamentul UE privind intervențiile de urgență pe piața energiei electrice (Regulamentul 2022/1854), care permite statelor membre să intervină pentru a proteja cetățenii în fața prețurilor ridicate (într-adevar unele dispoziții din regulament au expirat deja anul trecut). Pe măsură ce situația energetică se stabilizează, România va evalua și ajusta măsurile astfel încât să respecte mai bine normele UE, dar fără a compromite protecția populației și stabilitatea pieței interne.
Comisia consideră că măsurile implementate de România ar putea contraveni legislației UE privind piața internă de energie electrică (Directiva 2019/944 și Regulamentul 2019/943). Pentru a emite un aviz motivat sau a continua procedurile, Comisia trebuie să înțeleagă pe deplin toate implicațiile acestor măsuri și efectele reale asupra pieței interne și concurenței, inclusiv în ceea ce privește traderii și furnizorii de energie. Solicitarea de informații suplimentare reflectă dorința Comisiei de a clarifica toate detaliile înainte de a lua măsuri suplimentare în cadrul procedurii de infringement″, conchide Ministerul Energiei.
Comisia Europeană a anunțat că a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru UE prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.
Anunțul vine după ce Ministerul Energiei a dezvăluit că România, Grecia și Bulgaria au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor, măsură aplicată de România de 2 ani și în vigoare în momentul de față, dar care ar urma să fie eliminată odată cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, de la 1 aprilie 2025.
Pentru România, asta ar însemna continuarea supraimpozitării și după 1 aprilie 2025, supraimpozitare care face parte din schema de sprijinire a consumatorilor ce are în centru plafonarea prețurilor finale.
″Una dintre solicitările comune ale României, Bulgariei și Greciei este continuarea suprataxării profiturilor unor producători, unor traderi. Care, exploatând aceste diferențe de piață (diferențele de prețuri angro între diferitele regiuni ale Europei – n.r.), sigur că au venituri și profituri mai mari. Asta e o formă de a continua o schemă de compensare-plafonare. Să vedem în ce măsură vom putea să păstrăm plafonările la consumatorul final. Aceste scheme trebuie aprobate și de către Comisia Europeană″, a declarat ieri ministrul Energiei, Sebastian Burduja, după ședința de Guvern.
Potrivit Executivului de la Bruxelles, România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depășesc un anumit prag de preț la un fond pentru tranziția energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.
″Aceste măsuri naționale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale. Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și de gaze de a-și stabili prețurile angro în România″, a transmis Bruxelles-ul.
Prin urmare, Comisia consideră că aceste măsuri restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor și comerțului transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze.
″România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat. Comisia solicită din nou României să elimine restricțiile legate de stabilirea prețurilor și exportul de energie electrică″, se spune în comunicatul instituției.
De asemenea, Comisia a decis să continue o procedură deschisă de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, prin trimiterea unei scrisori suplimentare de punere în întârziere României, pentru restricționarea exporturilor de energie electrică și limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro. Procedura a fost inițiată în primăvara anului trecut, după cum a relatat atunci Profit.ro.
Comisia consideră că măsura națională în cauză este incompatibilă cu articolele 35 și 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și cu Directiva (UE) 2019/944 și cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică. Comisia consideră că măsura are un efect echivalent unei restricții cantitative la export. Din aceleași motive, se consideră că măsura încalcă și Directiva privind energia electrică și Regulamentul privind energia electrică menționate mai sus. În plus, Comisia consideră că măsura restricționează principiul fundamental al formării libere a prețurilor pe piețele angro de energie electrică.
Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere de astăzi urmează deschiderii procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în aprilie 2023.
″Ca urmare a modificărilor din legislația României care nu au răspuns preocupărilor Comisiei, dar care au semnalat aspecte noi, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere. România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat″, se spune în comunicat.
