Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a discutat cu secretarul Departamentului pentru Energie din cadrul Administrației Trump de la Washington, Christopher Allen Wright, despre o posibilă colaborare între cele 2 țări la construirea în România a unui lanț de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, destinate stocării de energie electrică.
Discuția a avut loc la Varșovia, în marja Summit-ului Celor 3 Mări.
″Agenda discuțiilor a inclus: (...) Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) - Department of Energy al SUA. Vă anunț în premieră că săptămânile trecute am semnat un memorandum între NREL și Hidroelectrica, demers care pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanțul carpatic. Urmează studiile de prefezabilitate și fezabilitate, dezvoltate cu sprijin american″, a anunțat Burduja.
Cei doi demnitari au mai discutat despre reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, în care sunt implicate și companiile americane Fluor și Sargent & Lundy), proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, la care Fluor este de asemenea parte, precum și despre energia geotermală — acordul ELCEN cu partenerii americani pentru cartografierea și dezvoltarea potențialului geotermal în București, proiect care va fi susținut prin Fondul pentru Modernizare.
Proiectul-mamut al hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița, care datează din regimul Ceaușescu, avansează, reprezentanți ai potențialilor investitori purtând anul acesta discuții aplicate pe această temă cu operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, ce susține necesitatea implementării proiectului.
În noiembrie anul trecut, Guvernul a decis prin ordonanță de urgență că Ministerul Energiei poate prelua în administrare, la cerere, terenurile aparținând lacurilor de acumulare permanente din România a căror execuție a fost finanțată cu fonduri alocate de la bugetul de stat și care au potențial de folosire a energiei apelor, pentru a le concesiona investitorilor în capacități hidro de stocare de energie cu acumulare prin pompaj (CHEAP).
Ministerul Energiei pregătește deja scoaterea la licitație pentru concesionare a unei suprafețe de aproape 7.000 mp din lacul de acumulare Izvorul Muntelui din județul Neamț, mai cunoscut sub denumirea de lacul Bicaz, pentru proiecte de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj.
Pentru sectorul de aproape 7.000 mp din lacul Bicaz și-a exprimat oficial interesul Hidro Blue Energy din Iași, firmă controlată integral de antreprenorul Iulian Dascălu, proprietarul grupului Iulius. Aceasta a preluat în 2022 societatea dezvoltatoare a unui proiect de hidrocentrală de acumulare prin pompaj cu putere instalată de 300 MW, cu amplasament pe lacul Bicaz, ce datează de cel puțin 13 ani. Este vorba de proiectul CHEAP Frasin-Pângărați.
După cum a anunțat Profit.ro, potrivit unui proiect de lege inițiat de Ministerul Energiei, Guvernul va putea stabili prin hotărâre, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că unele proiecte de hidrocentrale sunt ″de securitate națională″, acestea urmând să beneficieze de multiple și ample derogări de la legislația urbanistică, din construcții, a exproprierilor, a achizițiilor publice, de protecție a mediului, a apelor, forestieră, agricolă, fiscală și a accesului terților în zonele amplasamentelor.
Proiectele declarate ca având acest statut vor fi militarizate sub mai multe aspecte.
″A fost o discuție esențială pentru viitorul energetic al României și al regiunii noastre. Am reafirmat angajamentul comun pentru dezvoltarea proiectelor strategice care ne vor aduce mai aproape de un obiectiv major: transformarea României într-un hub energetic regional, puternic, rezilient și sustenabil, în parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. (...)
Discuția a pornit de la realitatea pe care o trăiește astăzi Europa:
1. Creșterea prețurilor la energie din cauza lipsei de interconectare între state;
2. Terapia șoc de închidere a centralelor pe cărbune fără alternative viabile;
3. Costurile certificatelor de CO₂, care afectează competitivitatea.
America știe: o Europă puternică și competitivă este un garant al stabilității globale. Pentru asta, avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal. România își asumă parteneriatul strategic cu SUA la nivel politic și militar, și îl duce și în zona vitală de business, acolo unde se construiesc viitorul economic și securitatea energetică. Așa cum am mai spus, relația bilaterală România-SUA în sectorul energetic este de excepție, dovadă fiind și întâlnirea de astăzi. Proiectele majore au fost, de altfel, începute în timpul primei administrații Trump. Am reafirmat determinarea noastră de a colabora în spiritul valorilor democratice și al libertății economice care definesc alianța SUA-România.
Împreună, România și Statele Unite deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie. Sunt mai încrezător decât oricând în viitorul comun al energiei sigure, ieftine și curate — repet, în această ordine de priorități″, a mai spus Burduja.
