Comisia Europeană a cerut României să dovedească necesitatea amânării închiderii termocentralelor pe cărbune ale Complexului Energetic Oltenia (CEO), pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică a țării.
Termenele de închidere sunt prevăzute de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), legea decarbonizării sistemului energetic și planul de restructurare și decarbonare a CEO.
″Cu privire la modificarea reformei privind decarbonizarea, COM a recomandat ca propunerea de modificare a țintei 119 (din PNRR – n.r.) să fie amânată până la momentul când se vor putea furniza dovezile necesare prin care să se demonstreze problemele legate de securitatea aprovizionării cu energie electrică, în situația dezafectării capacității de producție a energiei electrice pe bază de lignit. (…) Comisia a manifestat o lipsă de flexibilitate în ceea ce privește reformele și investițiile din domeniul energiei″, se menționează într-o notă de informare trimisă de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș către toate ministerele, conform Digi24.
Luna trecută, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, declara, la Maratonul Profit.ro TV - Securitatea Energetică a României, că autoritățile române depun toate eforturile, inclusiv prin studii și analize de adecvanță efectuate de operatorul de transport și sistem Transelectrica, pentru a convinge reprezentanții Comisiei Europene să accepte amânarea închiderii termocentralelor pe lignit, care ″ne-au salvat″ în momentele de stres ale sistemului. El a menționat ca țintă de amânare anul 2029, când ar urma să reintre în producție reactorul 1 de la centrala nucleară Cernavodă, ce va fi oprit pentru retehnologizare în 2027.
Termenul tehnic ″adecvanță″ înseamnă "capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanență cererile de putere și energie ale consumatorilor, luând în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor sistemului, atât cele programate, cât și cele rezonabil de așteptat a se produce neprogramat".
Transelectrica a demarat în noiembrie anul trecut o procedură de achiziție simplificată pentru contractarea de servicii de consultanță în vederea elaborării documentului-cheie cu care statul român vrea să meargă la Bruxelles pentru a încerca să convingă Comisia Europeană să accepte amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune din România - Studiul de adecvanță a sistemului energetic național (SEN) pentru orizontul 2030, în noul context legislativ european privind tranziția către energia regenerabilă.
Operatorul a primit o singură ofertă, iar evaluarea acesteia avea drept termen-limită data de 10 martie 2025, procedura neapărând deocamdată ca fiind atribuită în portalul SEAP.
Investițiile CEO în unități de producție de noi, reprezentând 2 centrale pe gaze naturale de 1.325 MW în total și 8 parcuri fotovoltaice ce însumează 690 MW, la care se adaugă retehnologizarea unei hidrocentrale de 10 MW, sunt extrem de întârziate față de program. Centralele solare ar fi trebuit puse în funcțiune în iunie 2024, iar grupurile pe gaze au ca termen de finalizare iunie 2026.
Cu totul, planul de restructurare are ca termen limită de implementare sfârșitul lui 2026. Însă cele mai recente estimări ale CEO arată că centralele pe gaze ar putea fi puse în funcțiune abia în martie și iulie 2028, iar parcurile fotovoltaice – în iunie și noiembrie 2026.
În plus, potrivit ENTSO-E, organizația de cooperare a operatorilor de transport și sistem din Europa, este cel mai probabil ca proiecte românești existente de construire de centrale noi de producție de energie electrică pe gaze naturale în ciclu combinat cu putere instalată însumată de 2.150 MW, destinate înlocuirii de capacități de generare pe cărbune, să nu se mai realizeze în cele din urmă.
