România a înregistrat cea mai rapidă creștere economică din regiune de la aderarea la UE, recuperând din decalajele istorice. Evoluția s-a transpus într-o creștere de trei ori a salariilor reale, precum și într-o îmbunătățire a calității vieții. Pe de altă parte, indisciplina fiscală a statului a fost una pronunțată și generat una dintre cele mai mari creșteri de datorie.
„În contextul global al ultimelor decenii, aderarea României la Uniunea Europeană a fost un pas crucial, cel mai important proiect de țară, care a influențat considerabil traiectoria economiei și a societății românești”, arată studiul BNR „România Europeană evoluții, progrese, provocări”. Am selecționat câteva grafice din cele aproape 100 de slide-uri din prezentarea BNR. Studiul, coordonat de prim-viceguvernatorul Cosmin Marinescu, face parte dintr-un nou proiect - Economic@BNR, „o platformă de cercetare și analiză pe teme economice relevante pentru România, inclusiv din perspectiva obiectivelor asumate la nivel național privind dezvoltarea educației economice și financiare”.
„În ultimii 20 de ani, România a înregistrat cel mai rapid avans privind convergența reală din Uniune, recuperând peste jumătate din decalajul față de zona euro”, arată studiul.
Economia românească pornea în 2005, anul semnării tratatului de aderare, de la un nivel al produsului intern brut per capita de sub 7.000 de euro ajutați cu puterea de cumpărare, similar celui al Bulgariei (și mult sub Polonia sau Ungaria) și a ajuns în 2024 la peste 25.000 de euro, la nivelul Poloniei și Ungariei. De la 30% din media UE, respectiv 40% în anul aderării 2007, PIB/capita ajustat a ajuns la peste 75% la finele lui 2024.
Salariul real s-a triplat, arată BNR, „reflectând o îmbunătățire semnificativă a puterii de cumpărare, evoluția fiind determinată de câștigurile de productivitate, într-un context de stabilitate financiară și de aliniere la standardele UE”.
· „În ultimele două decenii, piața muncii din România a înregistrat progrese notabile, cu creșteri ale ocupării și ale productivității muncii; totodată, unele sectoare se caracterizează prin deficite de resursă umană calificată.
· Rata de ocupare totală se menține încă sub media UE, fiind relevante în continuare disparitățile regionale și nivelurile scăzute pentru anumite categorii, precum tinerii sau femeile, unde sunt decalaje de recuperat.
· Rata șomajului a scăzut considerabil, însă progresele au fost limitate de anumite rigidități structurale, precum mobilitatea geografică redusă și discrepanțele între calificările forței de muncă și cerințele angajatorilor”.
Creșterea PIB s-a văzut și în alte evoluții socio-economice, precum creșterea speranței de viață, creșterea indicatorilor privind sărăcia, creșterea satisfacției privind nivelul de trai, îmbunătățirea situației financiare.
Un factor cheie în creșterea economică este reprezentat de creșterea investițiilor străine directe, care au explodat de la 20 de miliarde de euro în anul semnării aderării la peste 120 de miliarde de euro la finele anului trecut.
La progresul economic au contribuit transferurile de la UE. BNR arată că în fiecare an, în medie, au intrat 6 miliarde de euro din fonduri UE de la aderare.
În infrastructura de transport au fost alocate 10,4 miliarde de euro din fonduri UE, dintre care două treimi au fost efectiv cheltuite. România a rămas însă în urmă la acest capitol față de țările din regiune și abia recent a început să recupereze din decalaje.
Fondurile UE au susținut și dotarea într-o creștere puternică cu mijloace de transport public. Totuși, subliniază BNR, la nivelul UE de discută deja despre următorul cadru financiar post-2027.
BNR mai subliniază și că sectorul bancar a continuat să își îmbunătățească reziliența la șocuri și capacitatea de finanțare a economiei, deși intermedierea financiară este în scădere și a cel mai redus nivel din regiune, de numai circa 23% din PIB – față de 47% în Cehia, spre exemplu.
„Deși semnificative, progresele cantitative curente nu sunt însă suficiente pe termen lung, acestea necesitând un suport calitativ substanțial pentru a deveni sustenabile și pentru a contribui la dezvoltarea propriului „capital social” al țării, ca vector de modernizare și progres în următoarele decade”, arată BNR.
De altfel, autorii subliniază că România se confruntă cu „un spectru larg de riscuri, economice și politice, interne dar mai ales externe”.
„Provocările-cheie rămân cele privind consolidarea finanțelor publice și sustenabilitatea financiară”, arată studiul.
La capitolul finanțe publice, România stă mult mai prost decât țările vecine, depășind în des și cu mult avânt limita de deficit Maastricht de 3% din PIB. BNR subliniază că acest lucru a dus la una dintre cele mai mari creșteri de datorie față de 2007 – de la o datorie foarte mică s-a ajuns la peste jumătate din produsul intern brut.
„Deficitul bugetar și dezechilibrele externe reprezintă principalele provocări cu care se confruntă România în prezent, ceea ce face necesară adoptarea consecventă a unor măsuri de ajustare și reașezare a cadrului fiscal-bugetar pentru refacerea echilibrelor macroeconomice și asigurarea sustenabilității.”
Deficitul bugetar ridicat s-a transpus și într-un deficit extern ridicat – cel mai mare deficit de cont curent din UE-, ca urmare a acoperirii cererii stimulate de împrumuturi cu importuri.
„România continuă să dețină o poziție investițională netă negativă (țară net debitoare), aspect ce reflectă o anumită dependență de capitalul extern. Această situație implică anumite riscuri în fața șocurilor externe, precum creșterea dobânzilor internaționale sau volatilitatea piețelor”, avertizează BNR.
Banca centrală mai arată și că poziția democratică a României s-a erodat în ultimii ani, România fiind trecută la "regim hibrid" în evaluările internaționale, cea mai scăzută treaptă dintre țările UE - sub Ungaria, spre exemplu.
„România va beneficia promovând inteligent o viziune integraționistă aprofundată, axată pe valorificarea avantajelor geopolitice și economice ale celor mai importante formate de integrare, europene și globale, cu accent pe aderarea la OCDE, Zona Euro și consolidarea poziției în NATO”.
„Consolidarea și extinderea parteneriatelor internaționale reprezintă un factor deosebit de important în dinamica dezvoltării. Explorarea unor noi piețe și oportunități, dat fiind noul context comercial global, și colaborările strategice în domenii precum energia nucleară, industria de apărare și tehnologia avansată vor aduce beneficii semnificative economiei României”, mai arată studiul.
Dintre lipsurile diverse, BNR mai evidențiază și lipsa canalizării în mediul rural - concomitent cu o rată ridicată de acces la internet și viteze bune de conexiune.
Totodată, deși numărul de paturi din spitale este ridicat în comparație europeană, rezultatul în fapte este că românii mor prematur mult peste media UE.
