Referitor la măsurile pentru a limita efectul crizei combustibililor, ministrul a afirmat că până la finalul acestei săptămâni ar putea fi adoptată legislația aflată acum în discuție.
"Am pregătit măsuri (în criza combustibililor, n.r.) și am avansat măsuri în cadrul grupului de lucru creat de premier, iar discuțiile continuă astăzi și sperăm să avem legislația aprobată până la sfârșitul acestei săptămâni pentru a avea măsuri implementate pentru a limita criza pe care o avem", a spus Nazare.
România a redus deficitul, a crescut investițiile, a renegociat planul economic și de redresare, și-a păstrat ratingul de credit, a adoptat un program de relansare structurală, a avansat în etapa finală de aderare la OCDE, a declarat ministrul.
"Am ales o cale care nu este nici ușoară, nici populară, dar cred că aceasta este cea corectă. Disciplină în locul derivei, competitivitate în locul confortului, reformă în locul retoricii. Acesta este cursul și acesta este cursul pe care trebuie să-l menținem. Cred că adevăratul test al conducerii economice a României în 2026 este capacitatea de a menține traiectoria fiscală, țintele de deficit, protejându-și în același timp cetățenii și companiile de șocuri majore și fără a cădea din nou în capcană, în capcana populistă, avansând în același timp ținta de depășire la OCDE în acest an, ceea ce este esențial, avansând în același timp o implementare corectă a RRF în ultimul an, crescând în același timp atractivitatea sa pentru ISD-uri, pentru investitori, menținând în același timp credibilitatea pentru piețele externe.
Acestea sunt lucrurile care vor fi în centrul testului de credibilitate pentru România în acest an. Și nu sunt ușoare. Nu sunt ușoare pentru că nu ne confruntăm doar cu o criză națională, cum a fost anul trecut, care a fost doar o criză fiscal-bugetară din cauza propriilor noastre acțiuni din trecut. Este o nouă criză suprapusă, criza energetică, care este practic o criză europeană globală, care provine din cel de-al Doilea Război Mondial, care a început în Orientul Mijlociu. Acum voi reveni pentru a rezuma puțin ce am făcut în ultimele nouă luni", a spus Nazare.
Ministrul a punctat că la preluarea mandatului de către actualul guvern, situația fiscală era una dificilă, cu un deficit ESA (standardul UE) de 9,3% în anul anterior (2024) și cash (standard național) de 8,7%. România risca să piardă bani din PNRR, dar și pierderea ratingului recomandat investitorilor pentru datoria suverană.
"Am redus deficitul de numerar de la 8,7% la 7,6% în 2025, în mai puțin de un an. Cu ajustarea primară, netă de plățile de dobânzi în valoare de 1,6%, obiectivul nostru pentru 2026 este de 6,2% și subminează plafonul Comisiei Europene. În ianuarie, am înregistrat primul excedent bugetar din ultimii șapte ani. În februarie, execuția bugetară arată că suntem pe drumul cel bun. În noiembrie anul trecut, în cadrul Consiliului ECOFIN, am obținut aprobarea planului revizuit de redresare și reziliență. Am economisit întreaga componentă de granturi 13,7 miliarde de euro.
Am simplificat planul prin reducerea numărului de etape de la 518 la 390. Am mutat proiecte cheie, inclusiv Autostrada Moldova, care este un proiect cheie, de la componenta de împrumut la componenta de grant, reducând povara bugetului național, protejând în același timp infrastructura și livrarea. Toate cele trei agenții majore de rating, S&P, Moody's și Fitch, au menținut anul trecut ratingul de investiții al României. Fiecare dintre ele a menționat explicit efortul de consolidare ca motiv pentru care ratingul a fost păstrat. Ceea ce vreau să subliniez este că disciplina fiscală nu a venit în detrimentul investițiilor. A fost exact opusul", a spus Nazare.
În 2025, cheltuielile de investiții au ajuns la 138 de miliarde, în creștere cu 16% față de 2024. În bugetul pe 2026, spațiul fiscal pentru investiții este la 164 de miliarde, ceea ce reprezintă 8% din PIB. Investițiile finanțate de UE cresc de la 78 de miliarde la peste 100 de miliarde de lei, iar costul operațional al statului scade în bugetul aprobat.
România trebuie să își păstreze obiectivul aderării la euro
"Acum, privind în perspectivă, vorbim mult despre chestiunea monedei euro, care este foarte importantă, și cred că trebuie să menținem obiectivul de a adera la zona euro, dar trebuie să fim foarte conștienți de faptul că, fără a ieși din procedura de deficit excesiv, nu ne putem gândi la aderarea la zona euro.
Așadar, trebuie să menținem disciplina fiscală, să menținem traiectoria fiscală, să ieșim din procedura de deficit excesiv și apoi să pregătim țara pentru a intra în zona euro, iar acest lucru necesită mult angajament din partea întregii clase politice, nu pentru un an, nu pentru doi ani, ci pentru următorii patru-cinci ani.
Este o sarcină uriașă pentru România, dar este extrem de importantă și avem nevoie de acest tip de sarcini pentru că trebuie să stabilim un proiect bun pe termen lung în care trebuie să ancorăm țara și apoi să discutăm despre el și apoi să aliniem clasa politică în jurul lui", a spus Nazare.
