Banca Comercială Română a redus de la 4,5% la 4% prognoza de creștere economică pentru 2019 și de la 3,8% la 3,5% estimarea pentru 2020. Mai îngrijorătoare este situația deficitului bugetar, care va ajunge la 4% din PIB anul viitor și riscă să sară la 4-5% în 2021, după creșterile de salarii și pensii adoptate, “nivel extrem de greu de finanțat și care va reclama oricum o corecție”. BCR se mai așteaptă și la o depreciere a leului cu 2-3% pe an și arată că în ultimele săptămâni moneda a fost susținută de Banca Națională.
Revizuirea datelor privind creșterea economică vine pe fondul scăderii producției industriale, afectată de scăderea cererii din zona euro și de probleme structurale, în timp ce agricultura ar putea furniza surprize negative, arată economiștii BCR.
Comisia de Prognoză estimează o creștere de 4% în acest an și 4,1% anul următor. Raiffeisen Bank are prognoze mai pesimiste, cu o creștere de ușor sub 4% în acest an și 3% anul viitor. Și mai pesimiste sunt estimările ING, care vede o creștere de 3,6% în acest an și de 2,6% anul viitor.
“Pentru anii următori trebuie să ne obișnuim cu rate de creștere mai mici deoarece atât factorii externi (cererea provenită din Zona Euro) cât și interni (politica fiscală) vor fi mai puțin orientați spre creștere. Bugetul de stat pentru 2020 vine cu semne de întrebare privind cheltuielile publice cu impact direct asupra creșterii economice, respectiv calendarul de majorare a salariilor și pensiilor care este incompatibil cu obiectivele de prudență fiscală”, arată analiza BCR.
Situația fiscală este considerată îngrijorătoare de către BCR, în condițiile în care deficitul bugetar a fost revizuit la 4,4% din produsul intern brut în acest an, după ce au fost prevăzute sume suplimentare pentru rambursarea de TVA către companii, dar au fost păstrate și alocările pentru investițiilor interne “la niveluri destul de mari” în timp ce elemente extraordinare de venituri n-au mai fost incluse (cum sunt licențele 5G și fondurile europene care să acopere cheltuielile din urmă), arată BCR.
Astfel, deficitul bugetar va fi în acest an cu un punct procentual mai mare față de estimarea inițială a BCR de 3% din PIB și în 2020 ar ajunge la 4% din PIB.
BCR crede că trecerea la politici fiscale mai prudente este iminentă anul viitor, pentru că deficitul ridicat va atrage atenția Comisiei Europene, care ar putea să deschidă procedura de deficit excesiv, sub care România s-a mai aflat în perioada 2009-2013, când a fost și sub acorduri internaționale cu UE, FMI și Banca Mondială.
„Chiar dacă punerea României sub procedura de deficitul bugetar excesiv ar putea fi discutată în continuare, este destul de evident că România trebuie să prezinte măsuri credibile de reducere a dezechilibrului fiscal. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât implementarea legislației actuale privind creșterile de pensii și salarii vor duce deficitul spre 5-6% în 2021, un nivel extrem de greu de finanțat pe piețe și care oricum va reclama o corecție la un moment dat”, scriu analiștii BCR.
Din septembrie 2020 pensiile ar trebui să crească cu 40%, majorare care a fost adoptată pe vremea când PSD era la putere. Însă actualul Guvern PNL a anunțat că va păstra creșterile prevăzute în lege. Totodată, salariile bugetarilor urmează să crească ca urmare a majorării salariului minim, după ce în ultimii ani au înregistrat, oricum, creșteri fulminante. Pensiile și salariile ar urma să ajungă la 94% din veniturile fiscale în 2021. Noua lege a pensiilor implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021 și respectiv 3,7% din PIB în anul 2022, potrivit Consiliului Fiscal.
Leul s-a depreciat în noiembrie față de euro și a ajuns la noi maxime istorice. Pe de altă parte, deprecierea de la începutul anului este relativ redusă, la 2,4%, aproape jumătate din scăderea forintului maghiar de 4,1%.
“Vedem două mari cauze ale acestui declin al leului. Mediul extern nefavorabil, cu creștere economică slabă în Europa, i-a făcut pe investitori să privească cu atenție piețele emergente. La aceasta s-a adăugat poziția vulnerabilă a României, care are unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Europa ceea ce înseamnă practic ieșiri de valută din țară pentru plata importurilor dar și pentru alte plăți. Un deficit bugetar mare și o rată ridicată a inflației completează un tablou nefavorabil iar supapa prin care se descarcă toate aceste dezechilibre este cursul de schimb”, notează economiștii BCR.
“Probabil că fără ajutorul BNR leul s-ar fi depreciat și mai mult în ultimele săptămâni”, adaugă economiștii.
Guvernatorul Mugur Isărescu a spus, din nou, că deficitul extern nu poate fi corectat prin cursul de schimb și că acesta este generat de deficitul bugetar, astfel că este nevoie de o ajustare fiscală.
BCR se așteaptă la o depreciere treptată a leului de 2-3% în termeni nominali pe an.
