Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington din SUA a admis solicitarea fraților Micula, cetățeni suedezi, privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Mai mult, judecătorul care a emis decizia a criticat aspru atitudinea statului român în cursul procesului.
"Dacă acest caz ar fi constituit o speță ipotetică la un examen de procedură civilă la facultatea de drept, România ar fi picat examenul. Manevrele procedurale ale României au provocat confuzie, au întârziat nejustificat procesul și, fără îndoială, au majorat cheltuielile reclamanților", a afirmat judecătorul, în motivarea deciziei sale.
Extras din decizia instanței americane
De ce este important: În 2013, ICSID a obligat România să plătească firmelor fraților Micula, care dețin cetățenie suedeză, despăgubiri de 84,54 milioane euro plus dobânzi, retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. Calculate la zi, dobânzile duceau suma totală de plată la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA, finalizat recent. România a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, în vederea respectării normelor europene privind ajutoarele de stat.
Întrucât dobânzile au continuat să se acumuleze, suma de plată se ridică în prezent la peste 331 milioane dolari.
Mai este interesant: În procesul din SUA cu frații Micula, statul român a încercat să se prevaleze de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2018, luată într-un litigiu dintre Slovacia și compania de asigurări de sănătate Achmea înregistrată în Olanda. Astfel, în martie 2018, Curtea a decis că prevederile tratatului bilateral de protejare a investițiilor dintre Slovacia și Olanda încalcă normele UE, pentru că permit unui tribunal arbitral internațional să interpreteze legislația UE în litigii dintre investitori și state membre fără ca deciziile acestor tribunale internaționale să poată fi contestate în instanțe de judecată din UE, ceea ce subminează calitatea CJUE de instanță supremă în ceea ce privește legislația Uniunii.
Avocații fraților Micula au argumentat însă că decizia Achmea a CJUE nu se poate aplica în disputa acestora cu autoritățile de la București pentru că, în momentul în care a debutat arbitrajul lor cu statul român la ICSID, în 2005, România nu era încă membră a UE. Acum, instanța americană le-a dat dreptate.
Extras din decizia instanței americane
Mai mult, în iunie, și justiția UE a luat o decizie favorabilă fraților Micula în această speță.
Potrivit sursei citate, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) alocă un buget anual estimat la 1 milion de euro pentru reprezentarea juridică a statului în toate jurisdicțiile în care a fost chemat în judecată de către frații Micula, plătind în total, până în prezent, caselor de avocatură angajate în acest scop circa 4 milioane euro.
Problema este că, potrivit MFP, în urma anulării deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015, în lipsa unei interdicții legale la nivelul Uniunii Europene, există riscul ca România să fie obligată să restituie sumele încasate necuvenit în temeiul acestui nou raport juridic, respectiv un total de peste 625 milioane lei cu tot cu dobânzi la zi.
Ministerul mai arată că întârzierea restituirii de către România a sumelor executate în temeiul deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015 va conduce la plata unor penalități substanțiale și la un risc major de executare silită a României în ipoteza în care Comisia Europeană nu obține o suspendare a efectelor hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 sau nu emite rapid o nouă decizie de recuperare. Aceste penalități substanțiale vor putea fi solicitate și în ipoteza în care recursul Comisiei Europene nu va fi admis sau dacă nu va fi anulată în totalitate Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019.
"Menționăm că, în anii trecuți, frații Micula au încercat executarea României în diverse jurisdicții prin instituirea unor popriri asupra conturilor unor bănci prin intermediul cărora România încasează sau plătește sumele aferente euroobligațiunilor lansate pe piețele externe în cadrul Programului Medium Term Notes. O astfel de acțiune se reflecta în blocarea sau reținerea sumelor care fac obiectul încasării sumelor de la investitori sau plății serviciului datoriei publice guvernamentale (principal și dobânzi), ceea ce ar putea aduce prejudicii majore României în ceea ce privește finanțarea datoriei publice, atât de natură financiară, cât și reputațională, îndeosebi având în vedere demersurile Ministerului Finanțelor Publice privind realizarea planului de finanțare de pe piețele externe pentru anul 2019. Mai mult, într-o astfel de situație, ar exista posibilitatea extrem de gravă a activării clauzelor de cross-default pe toate împrumuturile suverane – putând atrage astfel intrarea în default a României. De altfel, riscul de executare silită va putea apărea și în România, întrucât în dosarul de contestație la executare nr. 15755/3/2014 instanța a dispus repunerea pe rol", se mai atrage atenția în documentul citat.
