Premierul Orban a prezentat, marți, trei scenarii de majorare a salariului minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, dar toate au în vedere o majorare de 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei, adică o majorare de 150 lei brut, respectiv 83 lei net. Fiecare variantă propune diferite mecanisme de creștere anuală a salariului minim. Majorarea se referă, însă, doar salariul minim pe economie pentru persoanele fără studii superioare.
UPDATE ora 13,00 Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a declarat, în urma Consiliului Național Tripartit, în care au fost prezentate patronatelor și sindicatelor variantele de creștere, că în niciun scenariu nu există posibilitatea scăderii în viitor a salariului minim.
”În cel mai nefericit caz salariile aflate în plată rămân la nivelul respectiv”, a spus Dancă, referindu-se la mecanismul de calcul al salariului minim, care va fi stabilit în urma dialogului cu partenerii sociali pe cele trei scenarii.
Acesta a confirmat că salariul minim brut pentru persoanele cu studii superioare va rămâne în plată la nivelul actual, iar în timp, prin creșterea salariului minim brut de bază, va exista un singur salariu minim brut pe economie.
De asemenea, în construcții, unde potrivit lui Dancă sunt înregistrate aproximativ 316.000 contracte la salariul minim din domeniu, de 3.000 lei, va fi păstrat nivelul actual în plată.
Scenariul I
Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.
Acest scenariu prezintă avantajul - în opinia Guvernului - că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menținere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflației.
%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod/100) * 100-100
%MW = creșterea salariului minim
%IPC = rata inflației
%prod = creșterea reală a productivității pe persoană ocupată
Scenariul II
Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;
În plus față de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice:
➢ în cazul în care diferența dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%;
➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși 1 punct procentual;
➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale.
%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod/100) * 100-100 + cor*(%PIBT-%PIBT-1)
%MW = creșterea salariului minim
%IPC = rata inflației
%prod = creșterea reală a productivității pe persoană ocupată
cor*(%PIBT-%PIBT-1) = coeficientul de corecție ce reprezintă un procent (cor) din diferența dintre creșterea economică din anul pentru care se majorează salariul minim (%PIBT) și cea estimată pentru anul precedent (%PIBT-1)
Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea și se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situației economice prin deteriorarea profitabilității firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariații să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare.
Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al profitabilității sectorului privat.
Scenariul III
Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;
În plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv: coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și "rata naturală" a șomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.
Pentru "rata naturală" a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei BIM.
%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod/100) * 100-100 + cor*(S-NAWRU)
%MW = creșterea salariului minim
%IPC = rata inflației
%prod = creșterea reală a productivității pe persoană
cor*(S-NAWRU)= coeficientul de corecție ce reprezintă un procent (cor) din diferența dintre rata șomajului (S) și rata naturală a șomajului (NAWRU)
Această metodă prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii. În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.
O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului.
Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al pieței muncii.
Pentru anul următor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală.
Cu privire la impactul asupra consumului, este estimată o creștere a consumului final al populației de 0,3%. În același timp, este de aşteptat şi o majorare a importului bunurilor de consum, cu un impact asupra importurilor totale de 0,1%. În consecinţă, la nivelul creşterii economice se estimează o majorare de 0,2%.
Ţinând cont de faptul că măsura afectează ramuri precum comerţul şi transporturile s-a avut în vedere influenţa asupra creşterii preţurilor de consum, dar impactul este unul redus, de numai 0,1%.
Pentru estimarea efectului majorării salariului minim asupra câştigului salarial mediu brut s-a folosit coeficientul de transmitere, calculat pe baza distribuţiei componentelor grilei de salarizare pe baza calificărilor. Astfel, la o majorare cu 1% a salariului minim, câştigul salarial mediu brut se majorează cu 0,3%. În condiţiile aplicării măsurii de majorare a salariului minim cu 7,2% câştigul salarial mediu brut poate creşte cu 2%.
”Din punctul meu de vedere, creșterea salariului minim trebuie să aibă ca și obiectiv ca cei care lucrează pe salariu minim, care sunt aproximativ 1.370.000 după datele noastre, să beneficieze de o creștere a salariului minim care să aibă totuși la bază niște elemente de care trebuie să ținem cont, și anume profitabilitatea firmelor”, a declarat premierul Orban.
Acesta a arătat că, din analiza Guvernului, cei mai mulți angajați cu salariul minim astăzi, aproximativ 220.000 de salariați, care reprezintă 15,63%, sunt în comerțul cu amănuntul, unde există o rată a profitabilității 4,3%. Pe locul doi sunt cei din transporturi terestre, pe locul al treilea se află activitățile de investigații și protecție, iar pe locul al patrulea se situează comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului de autovehicule și motociclete.
”Rata profitabilității în aceste domenii e 4,3, 3,7, 5,7, 4,6. Prin creșterea salariului minim, am încercat să nu afectăm foarte mult o rată a profitabilității în aceste domenii de activitate, pentru că, hai să fim cinstiți, dacă trecem pe pierdere companiile nu facem decât să le facem un rău angajaților respectivi. De asemenea, trebuie să ținem cont și de un alt factor; știm foarte bine că, în ultimii ani, politica economică s-a bazat pe o stimulare a creșterii economice pe consum, prin creșterea artificială a cererii, fără să existe o bază reală în creșterea volumului de produse și servicii care sunt realizate pe piața internă. Orice stimul suplimentar prea mare care să ducă la o creștere a cererii care nu are o acoperire în creșterea volumului de produse și servicii care sunt produse pe plan intern poate să ducă la consecințe negative. Să accentueze și mai mult dezechilibrul balanței comerciale, așa cum se întâmplă astăzi. Trebuie să știți că anul ăsta e posibil să se ajungă la un deficit al balanței comerciale de aproape 18 miliarde de euro”, a susținut Ludovic Orban.
