Profit.ro a semnalat anterior decizia pregătită. România are din partea Fitch rating BBB- din iulie 2011. Perspectiva calificativului de țară a fost revizuită de la stabilă la negativă în decembrie 2024, în contextul în care deficitul bugetar a crescut puternic.
Un raport al Erste Bank publicat în prima jumătate a lunii iulie, arată că agențiile internaționale vor menține cel mai probabil ratingul României în acest an, în așteptarea bugetului pe 2027.
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.
De asemenea important: Riscul unei retrogradări a ratingului suveran, din cauza efectelor crizei politice prelungite, este utilizat în luptele politice dintre partide. Totodată, presiunea asupra calificativului de țară este una reală și depinde, în principal, de execuția bugetară de anul acesta, văzută pozitv până în prezent de către agenții de rating și piețe financiare, precum și de bugetul care trebuie pregătit pentru anul 2027 în linie cu țintele asumate de România pentru continuarea reducerii deficitului bugetar.
Ce poate duce la schimbarea ratingului, potrivit Fitch
Factori care ar putea conduce la o retrogradare a ratingului
- Finanțe publice: Neimplementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care să ducă la stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu din cauza, de exemplu, unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor
- Finanțe macro/externe: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării externe și a lichidității sau a stabilității macroeconomice, provenite din tensiuni politice sporite sau din performanțe fiscale și deprecieri fiscale persistent ridicate
Factori care ar putea să conducă la o îmbunătățire privind ratingul
- Finanțe publice: Încrederea că progresul constant în consolidarea fiscală va sprijini stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu ar putea duce la o revizuire a perspectivei la Stabilă
- Finanțe externe: Reducerea datoriei externe și a riscurilor de finanțare externă, provenite dintr-o îmbunătățire structurală a datoriei publice.
"Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, susținând convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor comparabile din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt anulate, însă, de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, inflația ridicată și politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii datoriei publice/PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartit, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028", arată Fitch în raportul publicat astăzi.
Raportul face parte din evaluările anuale programate ale Fitch.
Elemente importante ale evaluării Fitch
Deficit în scădere, dar încă ridicat
Fitch anticipează că deficitul bugetar se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului de 6%, reflectând execuția mai bună de la începutul anului și o creștere așteptată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate din 2026. Aceasta este mult sub 9,3% în 2024, dar deficitul rămâne printre cele mai mari din categoria de rating BBB. Deficitul s-a redus la 2% din PIB în prima jumătate a anului. Veniturile au crescut, susținute de creșterea TVA, în timp ce cheltuielile au fost în general stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din ținta anuală, execuția proiectelor finanțate de UE fiind de 40%, reflectând sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, cum ar fi aprobarea târzie a bugetului pentru 2026.
Incertitudine politică sporită
România a rămas fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de guvernare, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri.
Ajustare fiscală moderată
Fitch se așteaptă ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative înainte de alegerile parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea economică slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Analiștii agenției anticipează că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici, după finalizarea PNRR, și o indexare modestă a pensiilor și salariilor.
Datoria publică în creștere
Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară, și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm excedentul primar care stabilizează datoria la 0,1% în 2028, ceea ce implică o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datoria publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute. Previzăm că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, puțin peste mediana proiectată la 9,1% pentru categoria de rating BBB.
Dezechilibre externe mari
Fitch anticipează că deficitul de cont curent se va reduce doar treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în pofida deficitelor fiscale mai mici, dar va rămâne cu mult peste mediana prognozată la 0,3% pentru categoria de rating BBB. Ne așteptăm ca intrările nete de investiții străine directe să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină rezerve internaționale brute stabile, dar prevădem că acoperirea rezervelor pentru plățile externe curente va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în general în conformitate cu mediana proiectată pentru BBB. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, semnificativ mai slabă decât poziția de creditor mic proiectată pentru țările comparabile BBB.
Dependență ridicată de împrumuturile externe
Deficitele gemene mari ale României o fac puternic dependentă de finanțarea externă, lăsând-o expusă schimbărilor de percepție a pieței. Intrările mari de fonduri UE, inclusiv finanțarea regulată a coeziunii, granturile și împrumuturile PNRR și prefinanțarea din mecanismul Acțiunii de Securitate a UE pentru Europa, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026.
Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil ridicate, deoarece deficitele fiscale mai mici sunt contrabalansate de scadențele datoriei externe în creștere și de intrările mai mici proiectate către UE, pe care le anticipăm că se vor modera la 1,5% din PIB în 2027-2028, în scădere de la 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un avantaj pentru absorbție și, prin urmare, o creștere a intrărilor de fonduri UE.
Contracție economică/Recuperare treptată
Fitch estimează că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (creștere medie de 0,3% în 2024-2026), în pofida investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor reale disponibile și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu are impact asupra cererii externe. Agenția se așteaptă ca avansul real al PIB să se redreseze spre potențialul său de 2,3% în 2028, susținut de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial investițiile publice mai scăzute. Creșterea reală a PIB-ului va rămâne sub mediana estimată de 2,7%.
Inflație ridicată și persistentă
Inflația ridicată are impact negativ asupra ratingului, cu inflația medie anuală peste țările comparabile și constant în ultimii ani peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României de 2,5% +/-1pp. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie s-au adăugat la presiunile inflaționiste din creșterea cotei TVA și expirarea plafonului prețului energiei electrice în a doua jumătate din 2025, împingând inflația la 9,7% pe an în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, urmând să se tempereze la 3,8% în 2028.
Ministerul Finanțelor a anunțat deficit bugetar în scădere semnificativă la șase luni. Anul acesta, deficitul ar trebui să coboare la 6% din PIB
Pentru primele șase luni din acest an, deficitul bugetar a fost de 41 miliarde lei, respectiv 2% din PIB față de deficitul de 69,8 miliarde lei, respectiv 3,64% din PIB, aferent celor șase luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,65 puncte procentuale. Informația este una semnificativ pozitivă pentru piețele financiare și pentru agențiile de rating.
România, aflată în procedură de deficit excesiv a Comisiei Europene, în cadrul căreia anul trecut a riscat chiar pierderea de fonduri europene, trece printr-o ajutare bugetară de proporții, cea mai mare din UE, iar de anul trecut a reușit, cu eforturi semnificative, să revină în traiectoria de ajustare convenită cu Comisia.
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE. Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național cash), 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB.
În 2024, România a avut un deficit cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
