Profit.ro a anunțat anterior că deficitul bugetar pentru primele patru luni s-a situat la 1,17%.
În primele trei luni din acest an, deficitul s-a situat la 1,03% din PIB, 21,09 miliarde lei, astfel că deficitul înregistrat doar în luna aprilie din acest an, este unul foarte redus.
Important: În primele trei luni din acest an, execuția bugetară a arătat bine inclusiv ca urmare a faptului că bugetul a fost aprobat abia în martie, iar unele cheltuieli au fost limitate din acest motiv. Potrivit informațiilor Profit.ro, cheltuielile din aprilie au fost, de asemenea, limitate, similar cu primele trei luni din an, când nu era încă aprobat bugetul, de trimestrializarea cu întârziere a sumelor stabilite prin legea bugetului de stat. De asemenea, cum bugetele locale au fost aprobate în luna mai, cheltuielile acestora au fost limitate, în bună măsură, și în aprilie la cheltuieli de funcționare. Pe de altă parte, și încasările mai mari ale ANAF au avut un impact pozitiv în execuție.
Profit.ro a scris anterior, pe baza informațiilor obținute pe surse, că ANAF a colectat în luna aprilie venituri record la bugetul statului și a depășit planul alocat. Aprilie este prima lună din acest an în care ANAF a avut un plan de colectare, după ce bugetul de stat pentru 2026 a fost aprobat abia în luna martie. Astfel, potrivit informațiilor Profit.ro, planul pentru luna aprilie a fost de 56 miliarde lei, iar Fiscul a colectat cu 1,6 miliarde lei peste această sumă, stabilind un nou record lunar.
Ministerul Finanțelor a punctat reducerea deficitului bugetar printr-un control strict al cheltuielilor, fără blocarea proiectelor de investiții care susțin dezvoltarea, în contextul unei economii cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată.
„Execuția la patru luni confirmã intrarea României pe o traiectorie clarã de consolidare fiscalã, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeanã în aceastã perioadã. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însã contextul actual solicitã în continuare precauție și exigențã în gestionarea fondurilor publice.
Consolidarea fiscalã are loc într-o economie cu cerere internã mai slabã și inflație ridicatã, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în aceastã perioadã de ajustare. Reducerea deficitului a fost realizatã fãrã blocarea investițiilor publice, ceea ce este esențial pentru menținerea creșterii economice și protejarea proiectelor strategice ale României.
Acesta este echilibrul pe care trebuie sã îl pãstrãm: disciplinã fiscalã, absorbție acceleratã de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rãmâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menținerea acestei traiectorii este foarte importantã pentru reducerea vulnerabilitãților macroeconomice, pãstrarea încrederii investitorilor și crearea spațiului necesar pentru investiții", a transmis, printr-un comunicat de presă, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Veniturile bugetului
Veniturile totale au însumat 223,83 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2026, în creștere cu 12% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,5 puncte procentuale, susținute cu precădere de veniturile curente – TVA, impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 23,89 miliarde lei, înregistrând o creștere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (47%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (276%) – având în vedere bonificația acordată plăților efectuate până la 15 aprile. Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+7,1%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (3,5%), a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 73,66 miliarde lei, în creștere cu 8,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,73 miliarde lei, consemnând o creștere de 1,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (8,6%, an/an).
Încasările nete din TVA au înregistrat 47,80 miliarde lei, în creștere cu 22,4% (an/an). Dinamica a fost influențată de avansul încasărilor brute din TVA (20,1% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+12,4%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (12,42 miliarde lei în ian-apr 2026, comparativ cu 11,06 miliarde lei în ian-apr 2025).
Veniturile din accize au însumat 16,18 miliarde lei, consemnând o creștere de 1,7% (an/an), susținută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8% an/an). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 14,28 miliarde lei, consemnând o contracție de 10,7%, în condițiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 - veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 miliarde lei, în creștere cu 26,4% (an/an).
Cheltuielile bugetului
Cheltuielile totale în sumă de 247,79 miliarde lei, au scăzut în termeni nominali cu 3,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele patru luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 1,24 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 13,4% din PIB la 12,1% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 54,66 miliarde lei, în scădere cu 1,9 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,7% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 32,14 miliarde lei, în creștere cu 5,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,68 miliarde lei, cu 3,26 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut aproximativ la același nivel de 1,16% din PIB în anul 2026 față de 1,07% din PIB aferentă aceleași perioade a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 84,25 miliarde lei în scădere cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2026, au fost în sumă de 49,08 milioane lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,57 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (28,46 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 4,05 miliarde lei, în scădere cu 2,4 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 31,03 miliarde lei, din care 75,58% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele patru luni este cu 5,99 miliarde lei, respectiv cu 34,32%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România — S.A., precum și alte plăți în domeniul aparării.
Bugetul pentru acest an are o țintă de deficit de 6,2% din PIB
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit bugetar cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare mai redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
