România a împrumutat astăzi 2,5 miliarde de euro prin emisiuni de eurobonduri, aceasta fiind a patra ieșire din acest an după valută pe piețele externe. Guvernul a împrumutat 1 miliard de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 9 ani (cu scadență în februarie 2029) și 1,5 miliarde euro cu eurobonduri pe 20 de ani (scadente în februarie 2040), cererea din partea investitorilor fiind una ridicată, de 12 miliarde de euro în total. Statul are de finanțat anul acesta un necesar de împrumut record, de 143,6 miliarde lei după recenta rectificare bugetară, însă Finanțele au rezolvat deja finanțarea pentru acest an și au trecut la prefinanțarea necesarului de anul următor. România nu mai avea în plan o ieșire pe extern în ultimele luni ale anului, dar a profitat de condițiile bune existente în piață în această perioadă, după ce și alte state din regiune au emis cu succes obligațiuni în euro.
Anterior, statul a ieșit cel mai recent pe extern în iulie, când a împrumutat 3,3 miliarde de dolari.
Ieșirea pe extern a fost anunțată de Profit.ro în prima parte a zilei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit Bloomberg, emisiunea pe 9 ani are un cost de midswap (-0,29%) + 1,75 puncte procentuale, ceea ce înseamnă 1,46%, iar cea pe 20 de ani de 2,65%. Ministerul Finanțelor a profitat de cererea solidă a investitorilor și a redus substanțial dobânda după ce dimineață ieșise indicativ la midswap (-0,29%)+210 puncte de bază pentru emisiunea pe 9 ani, deci 1,81%, iar pentru cea pe 20 de ani în jurul nivelului de 3%.
De ce este important: Statul are un necesar ridicat de finanțare în mod obișnuit, pentru plata datoriilor vechi ce ajung la scadență, proces numit rostogolirea datoriei, dar și pentru acoperirea deficitului bugetar. Cum deficitul bugetar a explodat anul acesta, fiind prognozat la 9,1% din PIB, din cauza crizei coronavirus, statul trebuie să împrumute mult. Prefinanțarea necesarului de împrumut de anul următor este pozitivă, atâta timp cât statul obține condiții bune. Trebuie ținut cont că deficitul va fi unul ridicat și anul următor, estimat la circa 7%, deși ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că speră la o evoluție mai bună. De asemenea, chiar dacă economia globală își revine din criză, situația este încă departe de a fi una bună, iar o abordare precaută poate fi o variantă de preferat.
Banii din această emisiune pe extern, precum și alte fonduri, cum sunt împrumuturile pe care statul le va primi până la final de an prin programul SURE de la Comisia Europeană, vor consolida, cel mai probabil, buffer-ul de valută al Ministerului Finanțelor.
Statul a luat și în luna mai 3,3 miliarde de euro de pe piața externă, după alte 3 miliarde de euro în luna ianuarie.
La aceste împrumuturi de pe extern se adaugă sume consistente atrase lunar de pe piața internă, de la marii investitori, dar și de la populație. Și pe intern Ministerul Finanțelor a stabilit, de asemenea, recorduri.
În ultimele luni, Guvernul renunțase la ideea de a mai ieși pe extern în acest an, după ce a rezolvat problema finanțării pentru anul în curs și chiar prefinanșțează necesarul de anul următor. Condițiile rezonabile de pe piața externă din acest moment și incertitudinile pentru anul următor par să-i fi determinat pe specialiștii de la Ministerul Finanțelor să profite de această oportunitate.
