Curtea Constituțională a respins sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei privind neconstituționalitatea proiectului de lege prin care se dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral.
Este vorba de Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale.
VEZI AICI ȘI Ciolacu își apără legea antievaziune cu exemple din Messi și Shakira
În esență, Curtea a reținut că dispozițiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracțiunilor reprezintă o condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracțiunilor ce au ca scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale anterior menționate sunt în acord cu exigențele constituționale privind calitatea legii, egalitatea în drepturi, procedura de legiferare și respectarea deciziilor Curții Constituționale.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul inițiat de liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale. Actul normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Potrivit noilor prevederi, va constitui infracțiune și se va pedepsi cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă nereținerea impozitelor și/sau contribuțiilor.
De asemenea, vor constitui infracțiuni de evaziune fiscală și se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidențe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.
Aceeași pedeapsă va fi aplicată și pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.
În aceste cazuri de infracțiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește”, au stabilit deputații.
În această situație, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.
De asemenea, tot în aceste cazuri de infracțiuni, „dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate”.
„Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceste condiții este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda”, se mai prevede în actul normativ adoptat.
Totodată, „dacă ulterior primului termen de judecată și până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc cu o treime”.
Proiectul mai prevede că în cazul săvârșirii acestor infracțiuni „prin care s-a cauzat un prejudiciu ce nu depășește 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naționale, dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”.
