ULTIMA ORĂ CE anunță deficit ESA de 9,3% pentru România anul trecut, cel mai ridicat din UE - CONFIRMARE

Comisia Europeană (CE) a anunțat astăzi un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Profit.ro a anunțat încă de săptămâna trecută că deficitul se va situa la acest nivel.

Profit.ro a explicat într-un articol anterior care sunt sursele diferențelor dintre deficitul bugetar cash (standard intern), anunțat de guvern pentru 2024 la 8,65%, și deficitul ESA.

Cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în 2024 în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (‑5,8%) și Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) și Portugalia (+0,7%).

În zona euro, deficitul bugetar s-a rdus de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, în timp ce la nivelul UE, corecția a fost de la 3,5% la 3,2%, arată Eurostat.

CITEȘTE ȘI Pericolul firmelor ,,zombie’’ se extinde în economia României

Îndatorarea, calculată ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). 

România are un grad de îndatorare de 54,8%.

Cele mai ridicate îndatorări din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

Ajustarea bugetară a României în 2025, an în care Guvernul trebuie să ajungă la 7% din PIB, pornește de la acest nivel de 9,3% anunțat pentru 2024.

CITEȘTE ȘI Ministrul Finanțelor: România trebuie să ia măsuri de tip "plasă de siguranță"

Deficitul în termeni cash pentru 2024 a fost anunțat anterior de Ministerul Finanțelor ca fiind la 8,65% (152,72 miliarde lei). Deficitul ESA este însă diferit de cel în termeni cash, utilizat ca standard intern și anunțat lunar de către Ministerul Finanțelor. Printre diferențele importante, deficitul ESA nu este influențat de amânarea la plată a unor facturi (practică folosită de guverne pe final de an pentru a "cosmetiza" deficitul cash), având și reguli diferite pentru cheltuieli precum cele pentru armament sau emisiuni de obligațiuni.

Profit.ro a anunțat în urmă cu o săptămână, citând informații obținute pe surse, că deficitul calculat de CE era estimat la 9,28% din PIB. Procentajul nu era definitiv la momenul respectiv.

CITEȘTE ȘI Firmele care pierd statutul de microîntreprindere au majorat deja prețurile

Planul fiscal al României cu CE prevede reducerea deficitului ESA la 7% anul acesta

Guvernele din ultimii ani au cheltuit cu mult peste posibilități și, în loc să scadă deficitul bugetar anual, l-au majorat, ceea ce a condus la creșteri puternice ale datoriei publice.

Anul trecut, în contextul numeroaselor runde de alegeri, situația a devenit și mai dificilă, deficitul cash urcând de la 5,7% în 2023 la 8,65% în 2024.

Pe finalul anului trecut, România, la fel ca alte state UE, a încheiat un plan fiscal cu Comisia Europeană, care prevede angajamente și obiective pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.

România ar fi trebuit să scadă deficitul de la 7,9% ESA în 2024 (estimarea CE din toamnă) la 7% anul acesta. În contextul în care în loc de 7,9% deficitul este mai ridicat în 2024, ajustarea la 7% trebuie făcută acum de la un nivel mai ridicat.

România a primit pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% o extindere de la patru ani (standard) la șapte ani a perioadei în care trebuie să facă această ajustare, dar extinderea este condiționată de îndeplinirea unor angajamente privind investiții și reforme cheie.

CITEȘTE ȘI Peste 1,1 milioane de salariați în București. Câștigul salarial mediu net a ajuns la 6.749 lei

Ministerul Finanțelor a promis că o reformă fiscală se va aplica abia de anul următor, deși este reformă cheie în planul fiscal și trebuie să aducă 25 miliarde lei la buget în acest an

Ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, a declarat repetat că reforma fiscală, prevăzută în planul fiscal să fie deja în vigoare la 1 aprilie, nu va fi discutată decât după jumătatea anului și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Anul acesta, coaliția de guvernare vrea să scadă deficitul bugetar la 7% din PIB cu măsuri de control al cheltuielilor, deși foarte mulți economiști consideră că abordarea nu este una realistă și că este legată mai degrabă de desfășurarea alegerilor prezidențiale din luna mai. România este într-o situație critică în ce privește credibilitatea finanțelor statului, toate cele trei mari agenții de rating având perspectivă negativă pentru calificativul suveran al țării (indicator privind bonitatea), aflat pe ultima treaptă recomandată investitorilor.

Profit.ro a scris la 1 aprilie că România riscă suspendarea de fonduri UE și pierderea de bani din PNRR (reforma fiscală este jalon în PNRR, dar și reformă cheie în planul fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană).

CITEȘTE ȘI Ministrul Finanțelor: România trebuie să ia măsuri de tip "plasă de siguranță"

În ianuarie, Consiliul UE a recomandat României să își respecte angajamentele asumate în cadrul planului fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, "pentru a-și menține extinderea perioadei de ajustare" de la 4 la 7 ani. România a primit 7 ani în loc de 4 pentru reducerea deficitului după ce și-a luat angajamente precum investiții și o serie de reforme cheie, inclusiv reforma fiscală.

Potrivit unui răspuns furnizat anterior de Comisie pentru Profit.ro, reforma fiscală face parte din angajamentele României în cadrul Planului Fiscal pe Termen Mediu, iar România trebuie să trimită până la 30 aprilie un raport cu progresele în îndeplinirea angajamentelor de reformă și investiții.

La începutul lunii iunie, are loc evaluarea în cadrul semestrului european, în cadrul căreia România va fi probabil criticată pentru nerespectarea acestui angajament cheie, care a stat la baza primirii unui termen mai lung pentru reducerea deficitului (7 ani în loc de 4).