ULTIMA ORĂ BNR a revenit după aproape un an la achiziții de titluri de stat. Guvernul se împrumută greu de la bănci, la ultimele cinci licitații sumele atrase fiind zero sau mult mai mici decât cele vizate

BNR a cumpărat astăzi titluri de stat de pe piața secundară, pentru prima dată în aproape un an, în contextul în care Guvernul se împrumută cu greu de la bănci și investitori. Scopul achizițiilor de titluri de stat este de a susține lichiditatea. Cumpărarea de titluri de stat din piața secundară este un instrument pe care BNR l-a introdus la scurt timp după debutul pandemiei de coronavirus, pentru a susține lichiditatea din piață, într-o perioadă în care statul nu reușea, de asemenea, să împrumute de la bănci și investitori suficient.

CITEȘTE ȘI Ce costuri presupun investițiile în acțiuni din SUA ca Tesla sau Apple, din România? Atenție la alegerea brokerului: comision zero nu înseamnă gratis!

Deși a întâmpinat o serie de dificultăți la ultimele licitații de titluri de stat prin care a încercat să se împrumute, Guvernul dispune totuși de resurse financiare, după ce în primele două luni ale anului a contractat finanțări importante, în special în ianuarie prin două ieșiri succesive cu obligațiuni în dolari și euro pe piața externă.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

"Facem achiziții de titluri de stat. Astăzi, BNR a făcut achiziții de titluri de stat, nu știu dacă vor fi și zilele următoare. Scopul este să avem mai multă lichiditate în piață și să mai reducem un pic din tensiune", a declarat, contactat de Profit.ro, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

CITEȘTE ȘI 7 zile, 7 nopți și 7 experiențe de trăit în Malta, Insula Mierii

De ce este important: BNR nu a făcut nici în trecut achiziții masive de titluri de stat, dar intrarea la cumpărare a băncii centrale în momente mai tensionate ale pieței transmite un mesaj de încredere către băncile comerciale.

De asemenea interesant: Precedenta achiziție de titluri de stat a fost în aprilie anul trecut, de 134,7 milioane lei.

Guvernul are probleme cu împrumuturile

Potrivit datelor analizate de Profit.ro, Ministerul Finanțelor a împrumutat foarte slab la ultimele cinci licitații organizate. Astfel, pe 28 februarie a vrut să împrumute 500 de milioane de lei, dar nu a luat deloc bani. Pe 7 martie a avut două licitații, la una a țintit 500 de milioane de lei, dar a atras 171,3 milioane lei, iar la a doua viza 400 de milioane dar a împrumutat 285 milioane lei. La începutul acestei săptămâni a ratat alte două licitații pentru titluri de stat, una de 200 de milioane de lei la care nu a luat bani, iar una de 400 de milioane de lei, în urma căreia a împrumutat 158 milioane lei.

CITEȘTE ȘI Emanuel Poștoacă, Nordis Group: Oferim servicii complete, la cel mai înalt standard, pentru turiști, proprietari și investitori

Guvernul a împrumutat, în primele două luni ale anului, 32,6 miliarde de lei (6,6 miliarde de euro) de la bănci și investitori prin vânzarea de obligațiuni, în principal prin intermediul a două emisiuni derulate pe piața externă în ianuarie, când a fost stabilit, de altfel, un nou record pentru suma împrumutată într-o singură lună. Ministerul Finanțelor, responsabil de contractarea creditelor de către stat, a început în forță anul acesta, după ce pe finalul anului trecut a fost nevoit să renunțe la o ieșire programată pe piața externă pentru un împrumut, din cauza crizei politice.

Potrivit unei analize a Profit.ro, dobânzile pe termen lung plătite de România pentru finanțarea în lei și-au accelerat creșterea în contextul aversiunii la risc aduse de agresiunea rusească din Ucraina. Randamentele la 10 ani sunt de mai bine de două ori mai mari decât erau în urmă cu un an și au atins cel mai ridicat nivel al ultimilor 9 ani. Randamentul plătit de Ministerul Finanțelor pentru împrumuturile pe 10 ani a spart pragul de 6%, fiind în creștere cu circa jumătate de punct procentual în ultima săptămână.

CITEȘTE ȘI ENGIE Romania - Noi prefinanțăm schema de sprijin în vigoare

Dobânzile sunt trase în sus de reorientarea capitalurilor către țările considerate mai sigure din punct de vedere financiar, în condițiile în care apetitul pentru risc a fost puternic diminuat de invazia rusească din Ucraina, care a atras un val de sancțiuni financiare dure din partea țărilor Vestice.