Comisia de buget-finanțe a Senatului a fost sesizată pe fond și însărcinată cu elaborarea raportului cu amendamente la proiectul de lege de aprobare a OUG "anti-lăcomie" nr. 114/2018, adoptată de Guvern la finalul anului trecut, însă pe lângă aceasta, nu mai puțin de 11 alte comisii de la Senat vor trebui să avizeze proiectul: Industrii, Juridică, Afaceri Europene, Agricultură, Apărare, Drepturile Omului, Energie, Învățământ, Mediu, Muncă și Sănătate.
Avizele, pozitive sau negative, ar trebui acordate până pe 12 februarie, iar raportul final al comisiei de buget are termen de predare pe 19 februarie. Indiferent de depunerea sau nu la timp a raportului, ordonanța are ca termen de adoptare tacită în Senat data de 1 martie.
Aceste termene depind, însă, în mare măsură de decizia politică, deoarece dezbaterea și adoptarea ordonanței pot fi prelungite la cererea grupurilor parlamentare sau, dimpotrivă, grăbite de coaliția de guvernământ.
În Senat, propunerile făcute în comisiile avizatoare vor depinde de decizia membrilor comisiei de buget-finanțe, cei care vor accepta sau respinge, înainte de plen, propunerile din celelalte comisii pentru raportul final. Amendamentele respinse în comisia de buget vor mai avea o șansă la votul final din plenul Senatului, în cazul în care autorii lor le mai susțin și atunci.
Sursă: Senatul
Ulterior, proiectul legii de aprobare a OUG 114 va ajunge la Camera Deputaților, cameră decizională, unde va urma o procedură similară.
Astfel, patronatele din industria energetică, bancară, telecom, a pensiilor private sau a jocurilor de noroc, dar și alte organizații reprezentative, cum ar fi sindicatele din diverse ramuri ale sectorului public, au ocazia, odată cu reluarea activității Parlamentului, să își exprime direct către parlamentari punctele de vedere asupa OUG 114 și să încerce să obțină modificarea sa prin legea de aprobare a Ordonanței.
Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.
Ședințele de dezbatere a proiectului în vederea elaborării raportelor menționate sunt cea mai bună ocazie de modificare a prevederilor OUG, la acestea fiind invitați nu doar reprezentanți ai ministerelor și ai altor instituții de stat implicate, cum ar fi BNR, ANRE, ANCOM, ASF sau Consiliul Concurenței, ci și cei ai diferitelor industrii afectate, precum și ai altor grupuri de reprezentare profesională, cum ar fi sindicatele.
OUG 114 are 95 de pagini și operează modificări de substanță, chiar radicale, în numeroase sectoare, ceea ce înseamnă că, în pofida procedurii de urgență, sunt de așteptat dezbateri lungi și dificile și negocieri de culise la sânge pentru obținerea de compromisuri pe diversele componente de detaliu ale actului normativ. Asta, în condițiile în care coaliția de guvernare PSD-ALDE mai deține doar o majoritate parlamentară subțire, la limită, și nu este limpede în ce măsură OUG se bucură sau nu de suportul tuturor parlamentarilor celor două partide. Rolul șefilor comisiilor parlamentare sesizate în fond pentru raport, capabili să influențeze inclusiv procedural dezbaterile, va fi determinant.
Reprezentanții patronatelor și sindicatelor s-au exprimat deja împotriva OUG, prin avizul consultativ negativ acordat de Consiliul Economic și Social (CES). Noii reprezentanți ai societății civile în Consiliu, numiți în octombrie de premierul Dăncilă, printr-o mișcare-surpriză care a atras protestele celor revocați, s-au abținut de la vot.
"(...) ideea de urgență a reglementării este incertă, având în vedere unele termene conținute în proiect, care se aplică începând cu minim 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului proiect. De asemenea, față de complexitatea și numeroasele ipoteze juridice avute în vedere, acestea ar putea afecta nu numai coerența noului act propus, dar și pe cea a actelor vizate (spre modificare și completare – n.r.), utilizarea derogărilor repetate de la actele cadru din diverse domenii, precum și prorogarea unor termene, anulând, practic, efectele juridice ale normei de bază, constituind, totodată, motive reale de reanalizare și reașezare a întregului proiect, cel puțin din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă. (...) opinăm că diversitatea situațiilor juridice și domeniilor legale avute în vedere ar trebui să determine adoptarea unor acte distincte, pe sfere de aplicare, iar nu o singură ordonanță de urgență", se arată în avizul consultativ favorabil al Consiliului Legislativ, care nu se pronunță asupra oportunității modificărilor legislative.
Banca Națională a României a respins o propunere de a pune capăt disputei cu Guvernul pe tema taxei pe activele băncilor, ceea ce înseamnă că va mai dura ceva timp până când se va ajunge la o rezolvare, transmite Bloomberg. Luni, Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a declarat că există o "modalitate simplă" prin care BNR poate face această taxă inofensivă. Tot ceea ce trebuie să facă BNR este să schimbe formula utilizată la calculul ROBOR sau să elimine pur și simplu ROBOR.
În replică, marți, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că nu vede niciun motiv pentru modificarea modului în care este calculat ROBOR, apreciind că actuala metodologie de calcul este în linie cu cele mai bune standard și practici globale și orice posibilă reevaluare este"inutilă".
