Laura Codruța Kovesi, fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), se situează pe primul loc în ordinea preferințelor pe o listă scurtă de 3 candidați la șefia Parchetului European, stabilită de un juriu format din experți europeni de top în drept în urma unei proceduri de selecție care a inclus examinarea în detaliu a "mapelor profesionale" a mai multor aspiranți la acest post, iar ulterior interviuri susținute cu 11 dintre aceștia, cel mai bine clasați la etapa anterioară.
Ceilalți 2 candidați de pe lista scurtă sunt francezul Jean François Bohnert și germanul Andrés Ritter, ambii cu experiență în justiție transfrontalieră și cooperare judiciară internațională. La rândul său, Kovesi a fost ministru-consilier, înalt reprezentant la Bruxelles al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeană pe chestiuni legate de reforma justiției și MCV, în perioada 2012-2013.
Conducătorul noii instituții va fi numit de Parlamentul European și de Consiliul UE, de comun acord, din lista scurtă de candidați. Audierile vor avea loc pe 19 februarie în Parlamentul European și pe 20 februarie în Consiliul Uniunii Europene.
Jean François Bohnert (58 de ani) este în prezent procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Reims, poziție în care a fost numit în 2016, fiind totodată membru al Autorității de Concurență din Franța, echivalentul Consiliului Concurenței din România. Anterior, a fost procuror al Republicii la parchetul pe lângă Tribunalul de Înaltă Instanță din Rouen (2013-2016), avocat general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Rouen (2011-2013) și procuror adjunct al Republicii la Parchetul de pe lângă Tribunalul de Înaltă Instanță din Dijon (2007-2011).
"Jean François Bohnert are o experiență solidă în materie de justiție internațională. El a ocupat mai multe posturi de înaltă responsabilitate în străinătate, în special în Germania, unde a fost pus la dispoziția Ministerului Afacerilor externe în calitate de magistrat de legătură, timp de 3 ani, misiunea sa fiind aceea de a facilita punerea în executare a sentințelor instanțelor franceze în această țară. La începutul anilor 2000 a făcut parte din organigrama EUROJUST, unitate europeană de cooperară judiciară al cărei obiectiv este lupta împotriva tuturor formelor de criminalitate organizată transfrontalieră (trafic de droguri, spălare de bani, trafic de ființe umane, contrafaceri, criminalitate informatică, criminalitate în dauna mediului înconjurător etc)", scria presa franceză la numirea lui Bohnert ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Reims.
Astfel, acesta a fost judecător de instrucție (magistrat anchetator) la Tribunalul Militar al forțelor armate franceze staționate în Germania (1993-1998), magistrat de legătură în Germania (1998-2003) și reprezentant al Franței pe lângă Unitatea de cooperare judiciară EUROJUST (2003-2007).
"Trebuie să fim atenți concomitent la întărirea securității și la respectarea drepturilor și libertăților civile. De exemplu, în lupta contra terorismului, arma noastră este statul de drept. Întărirea securității nu trebuie să se facă în detrimentul libertății", declara procurorul Bohnert în februarie 2016, cu referire la un proiect de lege francez de atunci care sporea puterile investigative, de supraveghere tehnică și de percheziție ale autorităților.
Germanul Andrés Ritter (54 de ani) este, din 2013, procuror-șef al Parchetului din Rostock, unul dintre cele mai importante din Germania, la nivelul căruia funcționează și Oficiul pentru combaterea criminalității cibernetice. El s-a născut din părinți germani, însă în America Latină, și a trăit până în anii ’90 în Chile, Peru, Venezuela și Spania. A venit în Germania în 1993, la studii, și s-a stabilit în Rostock în urma căsătoriei.
Din anul 2000, cu un scurt interludiu de un an, a lucrat doar pentru procuratura din Rostock, în cadrul căreia a urcat toate treptele ierarhice. În 2009-2010 a lucrat la Bruxelles ca atașat pe probleme de justiție pe lângă Comisia Europeană, iar la începutul carierei sale a fost detașat și în țara sa de origine, Chile, unde a monitorizat, ca reprezentant al Germaniei, implementarea acordului dintre cele două state privind sprijinul german în reformarea procedurilor judiciare din Chile.
În primăvara anului trecut, grație calității sale de vorbitor nativ de spaniolă, Ritter a fost pentru câteva zile aproape o vedetă a presei din Spania și Catalunia, după ce a vorbit public despre cazul liderului separatist catalan Carles Puigdemont, care la acel moment tocmai fusese eliberat pe cauțiune după ce fusese reținut de procurorii germani în baza unui mandat de arestare emis de Guvernul de la Madrid, cu cerere de extrădare. Ritter a explicat că, în legislația germană, acuzația spaniolă de rebeliune este echivalentul celei de înaltă trădare, iar judecătorii au decis că, în cazul lui Puigdemont, nu sunt întrunite condițiile pentru această încadrare juridică, pe legea penală germană.
În mai 2013, în discursul de instalare în funcție a lui Andrés Ritter ca procuror-șef al Parchetului din Rostock, ministrul german al Justiției de atunci, Uta-Maria Kuder, a pledat pentru înființarea cât mai rapidă a instituției procurorului european, pentru conducerea căreia Ritter concurează acum cu Kovesi și Jean François Bohnert.
"În fiecare an, fraudele transfrontaliere provoacă prejudicii de zeci de miliarde de euro în bugetul UE. Ideea înființării Oficiului Procurorului European a fost demult formulată în articolul 86 al Tratatului de funcționare a UE. Salut demersurile de implementare a ideii. Depinde doar de noi să formulăm propuneri privind organizarea instituției, astfel încât aceasta să fie în acord cu standardele germane. Încă putem să avem o influență în această privință. Sistemele naționale de justiție penală din UE sunt foarte diferite. În consecință, ca bază pentru activitatea Oficiului Procurorului European, trebuie creată o legislație unică europeană de procedură penală", spunea ministrul Justiției de la Berlin, îndemnându-l pe Ritter să se implice în acest demers pe baza experienței sale internaționale.
Ideea înființării instituției nu se bucură de suportul unanim al statelor membre UE, acesta fiind și motivul pentru care înființarea sa a fost întârziată. Soluția a fost găsită chiar de liderii Uniunii Franța și Germania, care în decembrie 2016 au cerut, printr-o declarație comună, ca Oficiul Procurorului European să fie înființat prin așa-numitul mecanism al "cooperării lărgite" dintre mai multe state UE, prevăzut de tratatele de bază și care permite ocolirea regulii unanimității.
Instituția a fost înființată în 2017, prin acordul dintre Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania, cărora li s-au alăturat ulterior Italia și Austria. Marea Britanie, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Malta, Olanda, Polonia și Suedia au decis să nu adere încă, dar pot începe cooperarea în orice moment. Procurorul european va avea jurisdicție doar în cele 20 de state participante la acord.
Parchetul European va fi responsabil cu anchetarea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE și a spețelor transfrontaliere de corupție, spălare de bani sau fraudă fiscală în care prejudiciile estimate depășesc 10 milioane de euro. Procurorul-șef european va avea un mandat de 7 ani, care nu va putea fi reînnoit. Investigațiile vor fi efectuate de procurori europeni delegați situați în fiecare stat membru.
