Guvernul trebuie să implementeze cel târziu în primul semestru din 2025 măsurile de corecție a gradului de îndatorare prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare pentru situațiile de depășire a unui nivel de îndatorare a statului de 50% din PIB, dezvăluie un document oficial al Ministerului Finanțelor analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Legea respectivă prevede că, în cazul depășirii ponderii de 50% datorie publică în PIB, după îndeplinirea unor condiții complicate de raportare, Guvernul trebuie să adopte un program de măsuri de reducere a îndatorării, care să includă înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Până în prezent, deși îndatorarea lunară a trecut de 50% în mai multe rânduri, Guvernul a evitat declanșarea prevederii din Lege, având în vedere condițiile mai complicate de raportare a îndatorării către Eurostat, biroul de statistică al UE.
IMPORTANT: În trecut, când depășirea în câte o lună a pragului de îndatorare de 50% a adus în discuție nevoia pentru măsuri de corecție (chiar dacă nu s-au declanșat prevederile din Legea responsabilității fiscal-bugetare), reprezentanții Guvernului au transmis că vor să țină sub control îndatorarea prin investiții care să stimuleze economia, nu prin înghețări de salarii. Rămâne să vedem dacă Guvernul va aplica prevederea din Lege sau își va da derogare, cum procedează frecvent în alte situații privind finanțele statului.
Pentru declanșarea măsurilor din Legea responsabilității fiscal-bugetare, se ia în calcul îndatorarea trimestrială (nu lunară, cum o raportează Ministerul Finanțeor) transmisă către Eurostat, fază pentru care termenele de transmitere a datelor sunt lungi, de ordinul lunilor. În trecut, în aceste intervale, INS publica un PIB actualizat (baza la care se raportează datoria) care permitea statului să își revizuiască îndatorarea ușor sub 50% și să evite raportarea către Eurostat a unui procent peste 50%.
Spațiul de manevră al Guvernului în ce privește raportarea către Eurostat a unei îndatorări peste 50% s-a redus tot mai mult odată cu împrumuturile foarte mari din ultimii ani (anul trecut împrumuturile au ajuns la un nivel record de 203 miliarde lei, iar anul acesta sunt programate la 217 miliarde lei), dar și ca urmare a încetinirii creșterii economice.
De asemenea important: Îndatorarea statului (conform metodologiei UE) s-a situat la 48,8% din PIB la finele anului trecut și a fost prognozată pentru anul 2024 la 49,4% din PIB. Prognoza pentru 2024 se baza pe un deficit de 87 miliarde lei (5% din PIB), ceea ce presupunea un necesar de împrumut de 181 miliarde lei. Recenta rectificare bugetară a urcat deficitul la 122,8 miliarde lei (6,94% din PIB), necesarul de finanțare fiind majorat anterior la 217 miliarde lei. În contextul deficitului mai mare cu aproape două puncte de PIB și a unei evoluții economice sub așteptări, creșterea economică revizuită de la 3,4% la 2,8%, deși PIB nominal râmâne aproape nemodificat, îndatorarea la final de an va situa, probabil, peste prognoza de 49,4%.
Cheltuielile cu salariile sunt una dintre cele mai importante componente în bugetul statului, iar anul acesta majorările de salarii decise, la presiunea angajaților din sectorul public, au avut un impact major în revizuirea țintei de deficit bugetar de la 5% (cât se anticipa inițial) la 6,94%.
Ce prevede legea responsabilității fiscal-bugetare
În situația în care datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut, art.13 alin.(2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, prevede următoarele:
a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.”.
În scopul evaluării referitor la depășirea pragurilor privind datoria publică, la art.3 pct.4 din legea menționată anterior, datoria publică este definită astfel: „datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene - datoria administrației publice raportată către Comisia Europeană (Eurostat) și publicată de Eurostat, exprimată ca procent în produsul intern brut.
Poziția MF: Implementarea măsurilor din Legea responsabilității fiscal-bugetare - cel târziu în semestrul I din 2025
"Conform celor mai recente date publicate de Eurostat în data de 22 iulie 2024, indicatorul ponderea datoriei publice conform metodologiei Uniunii Europene (UE) în PIB pentru sfârșitul trimestrului I al anului 2024 este de 51,6%. În aceste condiții, devin aplicabile măsurile prevăzute la art.13 din Legea nr.69/2010, privind depășirea pragului de îndatorare de 50% din PIB, iar implementarea acestora trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semestrul I al anului 2025", admite Ministerul Finanțelor.
Într-un raport anterior privind datoria publică, Finanțele își exprimau, de asemenea, preocuparea privind nivelul datoriei publice și menționează că trebuie avute în vedere
"Creșterea necesarului de finanțare la nivel guvernamental, îndeosebi ca urmare a deficitelor bugetare excesive (peste limita de 3% din PIB) va avea impact asupra datoriei guvernamentale calculate conform metodologiei UE și în acest scop trebuie să se aibă în vedere măsurile prevăzute de Legea responsabilității fiscale nr.69/2000 pentru menținerea la un nivel sustenabil al datoriei guvernamentale", potrivit Finanțelor.
Informare: Ținem sub control îndatorarea cu investiții
Începând din mai 2022, Ministerul Finanțelor publică lunar o informare privind evoluția datoriei publice, în care precizează că Guvernul are în vedere investiții pentru a menține îndatorarea la un nivel sustenabil.
"În vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice:
- Cheltuielile pentru investiții publice pentru anul 2024, sunt estimate să ajungă la 6,9% din PIB. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor, înăsprirea condițiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 27 miliarde euro din care 12,1 miliarde euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,9 miliarde EUR reprezintă sprijin sub formă de împrumut. Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde.
", arată Ministerul Finanțelor, în cea mai recentă notă de acest tip.
De asemenea, MF precizează că datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii iunie 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului
Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori.
