Modificările propuse de Ministerul Energiei prin proiectul de modificare a legii offshore oferă o șansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră, consideră Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), în condițiile în care petroliștii au întrerupt deocamdată investițiile pentru extracția gazelor din marile zăcăminte maritime românești.
În acest moment, Legea offshore, votată de Parlament în toamna anului trecut, generează o cotă totală a statului (government take) de aproximativ 90% din profiturile unui proiect standard de gaze naturale offshore.
"Prin modificările (propuse în proiectul de modificare - n.r.), cota totală a statului (government take) atinge un nivel mai echilibrat de aproximativ 60% din profiturile generate într-un proiect standard offshore, ceea ce oferă o șansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră", se arată într-un studiu realizat de compania de consultanță BirișGoran, la comanda FPPG.
"Scăderea cotei statului de la 90% la 60% este o îndulcire a pilulei amare date industriei de către legislația offshore. E suficient pentru a demara producția în Marea Neagră, nu e suficient, nu avem de unde ști. Important este că s-a început un proces de consultare care ar trebui să fie serios, iar reprezentanții statului trebuie să facă calcule de impact", a spus Gabriel Biriș, partener al firmei de consultanță BirișGoran, într-o conferință de presă.
Potrivit acestuia, reprezentanții statului nu mai trebuie să schimbe regulile în timpul jocului, așa cum au făcut până acum.
"Atunci când vorbim de investitori strategici, nu e nevoie doar de calcule, ci de principii. Regula de aur în această industrie este să nu schimbăm regulile în timpul jocului. Investitorii își asumă riscul de a pierde toată investiția dacă nu găsesc nimic. Dacă găsesc, este profitul lor pe care l-au agreat de la început. Un astfel de investitor are operațiuni în toată lumea și chiar dacă pe cifre are sens să continue investițiile, poate contextul internațional nu-i va permite. E bine să fim serioși ca țară", a continuat Biriș.
Altfel, gazul rămâne pe fundul mării, a mai spus el.
"Și este clar cine câștigă dacă nu scoatem gazele, cei de la care cumpărăm și acum. Ponderea gazelor de import va continua să crească, din cauza declinului producției offshore. Așa că prețul va crește, crește dependența de importuri și afectează balanța comercială și deficitul de plăti", a arătat consultantul.
Studiul arată o concluzie care a mai fost evidențiată de reprezentanții industriei, respectiv faptul că în România impozitarea producției de petrol și gaze este cea mai ridicată din Europa.
"Sistemul de impozitare din România este astfel unul care efectiv descurajează investițiile viitoare în offshore. În contextul în care (i) producția de gaze naturale națională a suferit scăderi considerabile pe măsura exploatării și epuizării treptate a depozitelor convenționale existente, iar (ii) specialiștii estimează că menținerea sau chiar creșterea producției naționale putea fi realizată în mod substanțial numai prin intermediul zăcămintelor offshore, este de așteptat ca sistemul actual de impozitare să conducă la (i) descurajarea investițiilor offshore, la (ii) limitarea activității la depozitele mature onshore aflate în producție, cu un grad de epuizare ridicat și declin accentuat și, implicit, la (iii) scăderea producției naționale și la creșterea dependenței de importuri", spun autorii studiului.
De altfel, cu caracter general, se poate observa că sistemul de redevențe și impozitare suplimentară nu este diferențiat în funcție de dificultatea exploatării sau în funcție de tehnicile utilizate, neexistând nici un stimulent pentru încurajarea acestora. Prin urmare, și din această perspectivă, România pare să fie cu un pas în urmă, arată analiza menționată.
